Bucati de viata

Game over

2012-01-12T14:32:00.002+02:00

Multumesc mult ca ati trecut pe aici de-a lungul timpului, ca ati comentat, m-ati laudat, ati fost aproape de mine ... din acest moment nu mai postez pe blog, simt nevoia sa ma retrag. Oricum, nu prea mai am asa multe de spus, nici acum nu stiu ce ar trebui as spun ...
Cu drag, Tetris

Perfectiune

2012-01-11T09:00:00.003+02:00

Mai multe la Carmen.

"Trebuie sa ne dati vama"

2012-01-06T09:17:00.000+02:00

Mare dezamagire am trait anul trecut, de Craciun, cand ma asteptam sa vad traditiile la mama lor acasa, ca doar eram in Moldova. Au venit 2-3 copilasi cu "colinda" si cam atat. Apoi am plecat la artificiile din Bucuresti.
Anul acesta am stat si de Revelion si mirare mare: in preajma Anului Nou se petrec tot felul de actiuni, satul e in fierbere, trec tot felul de gasti, imbracati ori in haine populare, ori in ursi, capre, haiduci, tigani sau orice alt costum. Se merge cu buhaiul, cu plugusorul, cu sorcova, cu uratul. Se improvizeaza fel de fel de versuri, se danseaza si se canta. E intr-adevar sarbatoare.

Intorcandu-ne de la serbarea oficiala, unde s-au strans toate cetele din zona sa faca spectacol, chiar in dreptul casei ne-a fost blocat drumul

Ce-ati zice daca ar aparea in fata masinii ceva de genul:

si v-ar spune hotarat: "Ne dati vama sau nu treceti!" ?

Noroc ca era 31 Decembrie :)

La inceput de an

2012-01-05T09:00:00.043+02:00

- Oare de ce se plimba soriciul ala prin curte?

Spalam vasele si ma uitam pe geam. Si unde se uita tot romanul care se respecta? Peste drum, in curtea vecinului. Acolo se petrecea actiunea: un porc imens mirosea un pom (desigur nu-l mirosea, dar habar n-am ce face un porc atunci cand este langa un pom. Si nu se scarpina de el).

- Iar visezi la sorici?
- Nuuu, chiar este unul. Uite-l, pe porcul ala! Cum o fi scapat de ...

3 pasiuni comestibile am si eu, aduse de pe vremea copilariei de la tara: semintele de floarea soarelui, mustul si soriciul. Acesta din urma foarte greu de procurat - doar prin relatii sau oameni buni. Am incercat cu cel din comert, dar nu se compara cu soriciul porcului de la tara. Si iata-l pe acesta fataindu-se prin curtea vecinului; undeva intre Craciun si Anul Nou.

- Dar porcul acela cum a scapat de la taiere? il intreb pe vecin, imediat ce-l vad.
- Care porc?
- Pai era unul prin curte pe la dvs. Ieri.
- E scroafa noastra, in fiecare an face pui. Si acum asteptam sa fete, imediat dupa Anul Nou.

Pe 1 Ianuarie s-a produs evenimentul: 12 porcusori rozalii si simpatici a facut - cate unul pentru fiecare luna a anului care incepea. Au fost primele animalute vazute de mine pe 2012 :)

La multi ani!!!!!!!!!

2011-12-30T18:47:00.000+02:00

2012 sa fie un an bun, cu sanatate, bucurii si multe realizari!

La multi ani!

Craciun fericit!

2011-12-24T10:59:00.001+02:00

Craciun fericit, cu multa sanatate si cu toti cei dragi alaturi!
Si Moshu' sa va aduca tot ce va doriti!

Poarta e deschisa

2011-12-21T09:00:00.006+02:00

Mai multe la Carmen

Valea Jepilor

2011-12-19T09:00:00.059+02:00

Eram in facultate cand am alcatuit un grup si am plecat prin Bucegi. O vreme am stat la cabana Caraiman; camerei nostre ii lipsea un ochi de geam si vantul vajaia ingrozitor; era frig si vajaiala era sinistra noaptea.
O parte din noi au plecat intr-o zi pe Jepii mici; cheful de a-i urma mi-a venit putin mai tarziu; ratand startul a trebuit sa alerg sa-i prind din urma. Nu am reusit si cand mi-am dat seama ca n-am nici o sansa si sunt singura in fata unei potentiale intalniri cu ursul, am inceput sa alerg si mai tare. De frica. Imi amintesc ca am cazut de cateva ori, ca mi-am cam zdrelit genunchii pe stanci; am depasit un grup care cobora normal si care mi-a recomandat sa merg mai domol si a comentat admirativ in urma mea "Ce inseamna tineretea, dom'le!" :) in loc sa fi zis, meditativ: "Ce face frica din om ..."
Cand esti intr-o gasca, pe munte, e frumos: la urcare auzi gafaielile celorlalti acompaniindu-le pe ale tale; la coborare canti sau vorbesti, e veselie mare. Cand esti singur pe munte (in cazul in care nu vorbesti singur :) ) auzi toate zgomotele din jur. Si - mai ales prin padure - sunt o multime de zgomote. Crengile trosnind ma speriau; intotdeauna am avut obsesia cu Mos Martin ivit in calea mea.
Pe aripile fricii am ajuns cu bine jos, in timp record si m-am repezit sa iau telecabina inapoi. Banuiesc ca toate spaimele prin care trecusem isi pusesera amprenta pe fata mea, pentru ca unul din nenii de la teleferic, unde ma oprisem sa gafai in voie, fericita ca sunt iar intre oameni, m-a intrebat:

- Ce s-a intamplat cu tine, baietas? ;)

Habar n-am cum aratam, pot doar sa-mi inchipui. Si aveam si plete si sosete roz, dar se pare ca nu a ajutat la nimic :)
Pozele sunt relativ recente.

Impresionant

2011-12-16T10:47:00.001+02:00

Are Sindromul Down si e orb ...
Urmariti bucuria lui (in timp ce canta si la final, la aplauze)

Franturi de conversatii / monologuri

2011-12-15T09:00:00.001+02:00

... auzite in trecere pe langa diversi. Pe strada sau prin autobuze

"Pai sigur ca as poza pentru 300$. De ce nu? Dar cine ma roaga pe mine sa-i pozez?" domn sugubat, vorbind singur

- Hai, buni, sa-ti arat ceva! Este foarte urgent, trebuie sa-ti arat acum! Uite acolo, la raionul cu jucarii ... fetita simpatica, tragand de bunica sa

- Nevestei tale ii spui ca esti cu mine. Hai, mai, nu fii fraier, de-ai sti cat de tare e tipa. Incearca si tu, macar o data ... doi prieteni, unul pe post de ispita

"Sa va dea Domnul de bine
In toti anii care vine" ... tiganus, facand urari. Cu rima :)

"Dati-mi si mie 1 leu, sa-mi iau de mancare, ca nu ma angajeaza nimeni. N-are nimeni 1 leu?" Se retrage la fereastra. "Astia cu masinile astea frumoase de unde au bani? I-au muncit? Si eu vreau sa muncesc. Cine ma angajeaza pe mine dupa ce am iesit din parnaie?" domn foarte convingator. Discurs si putere de convingere asemanatoare cu a celor din clipurile cu Rosia Montana. Poate ei l-ar angaja

- Puiu, puuuuiuuuu! Hai sa nu-l mai tragem pe tata de par! Vrei? ... pusti cocotat pe umerii tatalui sau :)

- Stiu ca ma plateste pentru asta, dar m-am plictisit ingrozitor ... muncitori stand pe bordurile care asteapta sa fie "plantate". La o cana cu vin :)

Logica de orgolios :)

2011-12-13T09:00:00.055+02:00

- O sa iau 2 la mate, ca nu am facut nimic.
- Cum asa? Chiar nu ai stiu NIMIC?
- Aaa, ba da, stiam 2 probleme, dar nu am avut timp sa le fac.
- Cum adica? Dar ce ai facut cu timpul?
- M-am chinuit sa fac problema grea si am reusit partial. In ultimele minute m-am apucat de celelalte 2 si am facut cate ceva si din ele, asa, pe fuga. Numai ca proful nu da punctaje partiale. Asa ca ... Eu te-am anuntat, sa nu te miri de nota

El este Copilu': orgolios si incapatanat.

- Uf! Am obosit sa-ti tot zic: intai iti asiguri nota si apoi ai timp sa gandesti, nestresat, la problema grea. Nu ti-am zis asa mereu? Si tu ...
- Lasa, Mutter! Toata lumea le face pe alea usoare, smecher e sa faci problemele grele
- Si cand iei o nota, apoi o medie, te intreaba cineva ce problema ai facut?
- Aaaa, nu! Dar eu stiu!

Nu de putine ori a pierdut un loc mai bun la concursuri, mergand pe aceasta logica. Si pe "Eu nu fac probleme muncitoresti, daca nu iese in cateva randuri inseamna ca e de munca, nu de gandit. Mie imi plac problemele la care trebuie sa ai idei".

Era clasa a IV a, il asteptam sa iasa de la un concurs: apare radios dupa un sfert de ora. Am crezut ca l-a dat afara, dar nu, el terminase.

- Cum adica? Asa repede?
- Da, zise el foarte mandru
- Ai verificat ce ai facut?
- Nu, ca nu-i nevoie. Stiu ca e bine tot ce am facut.
- Bun, daca zici tu. Vedem maine, la premiere.

A doua zi, la premiere plangea de rupea pamantul. La un moment atrasese toate privirile. De fapt nu chiar toate, jumatatea compatimitoare era pe el, cea acuzator-intrebatoare pe mine: ce-i facusem de plangea in halul ala. Nu-i facusem nimic: luase premiul II :)
Nu m-am apucat sa-i umplu mintea de invataminte impanate cu "ti-am spus eu", etc. A fost de ajuns o discutie scurta, ulterioara evenimentului:

- Cati te-au intrebat ce premiu ai luat?
- Toata lumea.
- Si cati te-au intrebat dupa cat timp ai iesit din examen?
- Nimeni
- Aha!

De atunci ramaneam mereu printre ultimii parinti care asteptau sa iasa copiii de la concursuri. Al meu statea pana in ultimul moment, chit ca verificase totul la sange. Dar tot cu problema cea mai grea incepea. Uite asa, ca asa e mai smecher!

Joaca de luni

2011-12-12T09:00:00.019+02:00

Un test care cica masoara varsta creierului ... Nici nu stiu ce sa zic, varsta creierului meu a iesit micuta fata de varsta mea generala :), sa ma bucur oare? :)
Primit pe mail:

1. Click pe "Start"
2. Asteapta numaratoarea inversa: 3, 2, 1
3. Memoreaza pozitia numerelor pe ecran si click pe cercurile de pe ecran in ordinea crescatoare a numerelor, de la cel mai mic la cel mai mare.
4. La sfarsit calculatorul va va da varsta creierului vostru. Succes!

Aici e testul.

Mai multe joculete Aici. Pentru cei care inca nu au invatat japoneza, exista si varinta in engleza :)

Prietenie

2011-12-10T14:39:00.000+02:00

Imi place sa citesc despre cum vad altii prietenia, sa vad ca oamenii inca mai cred in acest om ideal care este prietenul (ideal nu in sensul ca ar fi infailibil, ci in sensul ca prietenia este foarte greu de atins). Si ma gandesc de ce mereu oamenii simt nevoia sa explice ce inteleg prin prietenie, sa defineasca termenul, sa faca liste despre cum ar trebui prietenii sa se poarte si ce ar trebui sa faca pentru a-si castiga statutul de prieten. Si de ce nu simt nevoia sa faca acelasi lucru cu rudele, de exemplu, care se presupune ca ne sunt mai apropiati decat prietenii.
Rudele ne sunt "date", prietenii ii alegem. Poate de aceea? Toate aceste pagini scrise despre prietenie sunt retete ca sa nu gresim? Sa ne putem recunoaste prietenii?

Sursa poza

Armonie fara cuvinte

2011-12-07T09:00:00.016+02:00

In China exista un dans extraordinar care se numeste "Guan Yin cu o mie de maini". Datorita gradului de coordonare cerut, executia perfecta tot ar fi fost extraordinara, chiar daca aceste dansatoare nu ar fi fost SURDO-MUTE... Ele urmaresc semnele antrenorilor situati in cele patru colturi ale scenei, realizand un spectacol remarcabil.

Mai multe la Carmen.

La multi ani, ROMANIA!

2011-12-01T09:00:00.006+02:00

La multi ani, ROMANI!

Cantaretul manevrabil :)

2011-11-30T09:00:00.001+02:00

Porcusorul inventiv :)

2011-11-28T09:00:00.004+02:00

Zilele acestea Tetris a ingrasat porcul, azi culege roadele.
Sa va arat cat de grasunel si perseverent este porcusorul :)

Inceput de week-end :)

2011-11-25T16:44:00.005+02:00

Doamna Smith era sigura ca sotul o inseala cu servitoarea, asa ca s-a hotarat sa-i intinda o cursa: i-a dat liber servitoarei in weekend, dar nu i-a spus sotului.... Seara in pat, sotul, ca de obicei, s-a plans de dureri de burta ingrozitoare si a sters-o la baie. Imediat sotia a intrat in camera servitoarei si s-a ascuns sub plapuma. Nici n-a intrat bine pe usa, ca el a si sarit direct pe ea, fara niciun cuvant si a trecut la treaba. Dupa ce a terminat, in timp ce el inca gafaia, sotia triumfatoare spuse:

- Nu-i asa ca nu te asteptai sa ma gasesti in patul acesta? si aprinse lumina.
- Nu, doamna, raspunse gradinarul.

Week-end placut tuturor!

Rezultate sondaj. Sfarsitul intamplarii

2011-11-24T09:00:00.120+02:00

In primul rand multumesc tuturor celor care au votat!

Spuneam in postul cu sondajul ca vreau sa vad cum se face asa ceva. Ei bine din punct de vedere - sa-i zicem - tehnic am fost foarte dezamagita de interventia neloiala a blogspot-ului: pe la mijlocul perioadei de votare, voturile exprimate s-au imputinat de la 37-38 la 25. Si nu a taiat in mod egal de la toate optiunile, ci masiv din cea care avea cele mai multe voturi. Asa ca rezultatele votului indicate acum in postarea respectiva nu sunt cele reale :(

Ma voi raporta la cifrele pe care le stiu cu siguranta (datorita combinatiilor de cifre):
Si-a dat seama ca a gresit si si-a cerut scuze: 12 (35%)
L-a jignit pe batran: 21 (60%)
Nu particip la vot, acesta este un post tendentios si discriminator: 2 (5%)

Rezultatele m-au surprins. Ma asteptam sa fie mai multi care sa considere postul acela discriminator. Cum spuneam si in comentarii, nu consider tiganii, luati pe ansamblu ca fiind cauza tuturor nenorocirilor, sunt oameni si oameni. De exemplu femeia de serviciu de la bloc, femeie batrana, tiganca, cand ma vede imi spune "Sarut mana", ceea ce mi se pare bizar si chiar ma deranjeaza. Dar este o forma de respect si o iau ca atare. Este tacuta si discreta. Si muncitoare. E Ok.
Imi amintesc o scena aproape absurda de pe vremuri, avandu-l ca protagonist pe tatal unei eleve de la meditatii, tigan cu o fatza de bandit sadea, (te-ai fi temut de el daca il intalneai noaptea), dar un om foarte cumsecade, corect, cu serviciu si rostul lui. E, omul acesta, care se vedea de la o posta si fara nici un fel de dubiu ca e tigan ne spunea revoltat: "Eu cand merg in piata nu cumpar niciodata de la tigani! Ca insala la cantar". Era evident ca se delimita de ei, dar ca atitudine, el era deja integrat (fapt dovedit si de aceea ca isi medita fata ca sa intre la ASE. Si a si intrat, pe vremea cand intrarea la facultate era intr-adevar o problema)

Iarasi m-a surprins optimismul votantilor, acel 35% nu l-as fi banuit in nici un caz! Ii pare rau ca trebuie sa-i dezamagesc

N-o mai lungesc. Continuarea este ca tiganul a fost putin surprins, s-a uitat la batran, s-a urnit cu greu si apoi a inceput scandalul. Intai a vociferat doar tiganul, apoi i s-a alaturat si ea cu voce ridicata si ascutita. Au continuat pana ce batranul a iesit din magazin.

Postul e discriminator in masura in care am adus subiectul in discutie, altfel nu cred. Nu mi s-a mai intamplat sa asist la un scandal facut de cei in culpa (exclud de aici scandalurile matinale din autobuzele superaglomerate). Dar mi s-a intamplat sa merg pe trotuar, cu sacose in maini, din fata sa vina un tigan, chiar pe fasia de trotuar pe care mergeam eu si, privindu-ma cu multa aroganta, sa treaca razant. Razant pentru ca m-am lipit eu de gard ... Aroganta asta, pe care am intalnit-o foarte des la ei (la cei din Bucuresti), sfidarea, (care erau prezente si la cei din magazin, protagonistii sondajului) asta ma sperie si ma face sa ma ingrijorez pentru viitorul Copilului, aici, in Ro ...

Undeva in Ro

2011-11-23T09:00:00.005+02:00

Mai multe la Carmen

Dubla belea :)

2011-11-21T09:00:00.001+02:00

M-am gandit sa mut luni filmuletele comice de sambata, sa mai inveselesc putin morocaneala specifica inceputului de saptamana

Ca in Romania. Sondaj

2011-11-20T17:59:00.000+02:00

N-am facut pana acum nici un sondaj si m-am gandit sa incerc acum. Chiar sunt foarte curioasa ce va iesi.

Aseara am fost intr-un Supermarket, undeva pe Calea Mosilor s-a intamplat; in magazin erau cativa tigani. M-am mirat initial: ma gandeam ca in zona aceea nu prea sunt, apoi nu m-am mai mirat, ca ... ma rog. Am ajuns la casa, sa platim: erau 2 deschise. La una din ele tiganca isi intinsese produsele; tiganusi de toate varstele asteptau langa usa de la intrare, iar el, un tigan de vreo 120 kg, optura perfect iesirea de la cealalta casa de marcaj. Un batran i-a atras atentia ca incurca trecerea si a adaugat "Hai sa fim si noi civilizati!" Cum credeti ca a reactionat cel admonestat?

Oare ce-o fi? (2)

2011-11-17T09:00:00.010+02:00

Adica din domeniul cuvintelor. Daca ieri a fost simplu, fiind vorba de imagine, azi e si mai greu, caci avem cuvinte:

"O cuzdra gloca a budlanit stecos un bocru si va cudraci bocrisoru"

Se "inhama" cineva sa explice despre ce e vorba? :)

Fraza este luata dintr-o carte (Psihologia distractiva de K. Platonov), tradusa din rusa. Cum o suna in rusa? :) (probabil ca la fel :) )

Oare ce-o fi?

2011-11-16T00:01:00.000+02:00

Stiu ca-i Miercurea fara cuvinte, dar m-am tot intrebat ce o fi asta? Am gasit-o pe un perete, prin centru. Am o banuiala, dar nu cred ca e asa ceva :)

Mai multe la Carmen

Din nou ametita :)

2011-11-15T09:00:00.000+02:00

Memoria mea defecta retine in general putine lucruri, dar intamplarea aceea nu o uita: era in urma cu cativa ani (relativ) buni; asteptam instructorul. Nu era punctualitatea intruchipata (cum de altfel nici eu nu eram pe atunci), dar niciodata nu intarziase mai mult de 15 minute. Trecusera vreo 25 si nu dadea nici un semn. Stateam eu si ma uitam in zare, dupa Dacia lui Break, care nu intra decat molestata in viteza a 2 a, cand, deodata, ma paleste un gand-revelatie. Ma uit cu atentie la cei care treceau pe langa mine si imi aleg victima: o babuta. O ajung din urma, merg putin in paralel cu ea si arunc intrebarea:

- Nu va suparati, s-a schimbat cumva ora?

Rememorand scena, imi dau seama ca puteam sa intreb pur si simplu cat e ceasul si ar fi fost totul Ok, o intrebare absolut fireasca. Babuta s-a uitat mirat-speriata la mine, s-a uitat in jur, dupa ajutor, apoi iar la mine si mi-a soptit secretoasa ca s-a dat ora inapoi. Apoi a plecat grabita; departandu-se, s-a mai uitat de vreo 3 ori peste umar la mine, ca si cum ar fi intalnit un picat din luna. Sau din alt secol. Un verzuliu cu antene.

Asa se face ca am fost foarte incantata de mine anul acesta, cand am stiut exact ziua in care se da ceasul inapoi. In duminica respectiva m-am trezit la 9. "Devreme, imi incep ziua bine!" ma bucur si dau imediat ceasul de la mobil cu o ora in urma. "Si mai bine, acum e 8!", si ma bucur iar ca sunt si eu o data macar matinala. Apoi incep sa lenevesc :) si sa gospodaresc, ca intr-o zi de duminica. Pranzul ma gaseste in bucatarie, spaland vase. Si cum imi roteam eu ochii prin camera, dau de ceas. 13.15. In timp ce-l priveam ma apuca mila: "Ia uite cum sta el aici, uitat! Si nu-l potriveste nimeni!" si pe loc remediez problema: il pun la 14.15. Ma intorc la vase, cu multumirea omului care si-a facut datoria. Intra in scena (bucatarie) Musti, pregatit sa mestereasca ceva. Ochii i se opresc pe ceasul proaspat potrivit de mine; astept elogiile pentru fapta-mi. Cand colo, doar niste mormaieli:

- Nu-mi vine sa cred cum trece timpul!!! As fi jurat ca acum 2 minute era 13!

Ma bag si eu in vorba, sa nu creada lumea ca vorbeste singur :) :

- Si mie mi se pare la fel, de multe ori!

Nu ma baga in seama - se uita fix la ceas si are o mutra nedumerita. Inca astept sa observe ca l-am potrivit. Nimic. Se uita naucit la ceas. Uf! N-am ce face, trebuie sa-mi calc modestia in picioare si sa ma laud.

- Am potrivit eu ceasul asta!
- Aaaaa, daaaaa??? Pare brusc lamurit; un colt din mustata incepe sa salte in sus, a zambet. Si cum ai facut asta?
- Simplu: l-am dat cu o ora inainte, zic eu mandra de mine.
- AHA! zice edificat si incepe sa mestereasca.

"Cum adica AHA?" ma intreb eu in gand. "Adica ce inseamna AHA la el???" Ma duc sa vad cat arata alte ceasuri de prin casa. Ceasul potrivit de mine dis-de-dimineara arata 12.15. Cesul din camera lui Copilu' arata 14.15.

- Nu te lua dupa el, imi spune Copilu'. Mi-a fost prea lene ... adica n-am stiut cum sa-l potrivesc. Dar eu ma iau dupa ceasul de la mobil, ala se actualizeaza automatat.

... ala se actualizeaza automat, retin eu, fara sa vreau si fug in sufragerie, unde ceasul arata 13.15. Parca eram intr-o problema de logica incalcita. Ma intorc la Musti; el este intotdeauna cu picioarele pe pamant!

- Nu mai inteleg nimic! Ceasurile astea arata fiecare alta ora! Ai idee care arata ora buna?
- Cel din sufrgerie! Binenteles, doar daca nu l-ai potrivit tu intre timp. Mestereste si rade. Rade si mormaie Doamne, ametita mai esti!

Incep sa inteleg rand pe rand fenomenele: mobilul se actualizase automat, cum bine spusese Copilu' si apoi il mai "actualizasem" si eu. De ceasul din sufragerie nu ma atinsesem - arata ora corecta. Ceasul din bucatarie, acela uitat de toti, fusese potrivit de Musti. Nu-mi explic prin ce mecanism intern aleator l-am considerat eu "pe ora veche" si de ce l-am dat cu o ora inainte si nu inapoi, cum trebuia. Impuls de moment. Cert e ca anulasem ce facuse Musti :)

... De undeva din memorie babuta iar se departeaza grabita privind in urma, spre mine, ca la un picat din luna. Ca la un verzuliu cu antene. :)

PS: Si de fapt tot la 10 ma trezisem, dupa ora veche. Macar sunt consecventa :)

Cum se coboara scarile

2011-11-13T09:00:00.006+02:00

Post dedicat celor care cauta mereu noul :) :

O noua super-oferta :)

2011-11-11T11:11:00.002+02:00

Primit pe mail:

Noua initiativa UE:
Adopta un grec pentru doar 500 de euro! Pentru aceasta suma, el va face tot ce n-ai tu timp sa faci: va dormi pana la amiaza, va citi ziarele, va bea o cafea, va discuta despre sport și politica, va trage un pui de somn dupa masa, va merge la bar, la restaurant și la chefuri.

Sunt o baba comunista!

2011-11-10T09:00:00.002+02:00

Nu eu, nu eu :) Altcineva, mai exact personajul principal din cartea lui Dan Lungu - Editura Polirom, Colectia Top 10+, 2011:

Cartea m-a atras inca de la inceput, prin titlu (acum am aflat ca exista si filmul, regizat de Stere Gulea, cu Luminita Gheorghiu in rolul principal; deci are toate premizele sa fie un film foarte bun); am devorat-o imediat ce mi-am cumparat-o si mi-a placut mult.

Cartea are ca punct de plecare telefonul primit de personajul principal - Emilia - de la fata sa, plecata in strainatate, ca sa o convinga sa nu voteze cu comunistii. Actiunea se petrece dupa '89, dar sunt foarte dese intoarcerile in trecut ale Emiliei - baba comunista. Aceasta isi povesteste viata, urmarind punctele principale si punand accent pe viata dulce pe care o dusese in comunism.

Emilia nu mi-a fost nici un moment simpatica, dar are un fel aparte de a-si descrie viata pe care a dus-o si ne face partasi la cele mai intime ganduri ale ei, fara sa incerce sa-si ascunda ambitiile, invidiile sau admiratia (fata de persoane discutabile). Printtre personajele care apar prin carte este si nea Mitu, omul mereu vesel, care are o gluma in orice situatie si are curajul de a spune bancuri cu Ceausescu si sa faca haz de necaz:

- Ce se da aici? o intreaba muncitorul pe tovarasa din fata
- Pai nu stiu, ca nu am venit de mult, zice ea. Da' indiferent ce s-ar da, oricum avem nevoie.
Mai intreaba el doua- trei persoane, dar nimeni habar n-avea. Merge muncitorul de se plictiseste, tocmai in capatul randului, la primul venit. Era un batranel palid, cu ochii dusi in fundul capului, cu mainile vinetii, tremurand din baston.
- Ia zi, mosule, ce marfa se baga?
- Pai, deocamdata nimic, dragul mosului.
- Da' stai de mult, mosule?
- Aaaa, daaa, de dimineata. De cand mergeam eu asa incetisor pe strada si deoadata mi s-a facut cam rau ... Atunci m-am sprijinit un pic aici de usa ca sa-mi revin ... Nu stiu cat sa fi stat asa, poate un sfert de ora sau poate mai mult ... Cand m-am dezmeticit, deja se facuse coada in spatele meu...
- Si daca nu baga nimic la alimentara, mosule? Stam degeaba?
- Da' poate da bunul Dumenezeu si-or baga ceva ... Si-apoi parca nu-mi vine sa ma duc acasa, baiete, n-am mai fost niciodata primul la asa o coada ...

Atelierul in care lucra Emilia, fiind fruntas in productie, urmeaza sa primeasca vizita de lucru a lui Ceausescu. Asa ca toata lumea e mobilizata ca totul sa arate perfect. In 3 zile totul e spalat, vopsi, transformat:

Imi povesteste ca pe ei i-au dus la transplantat porumb. Merg la Ferma Partidului, scot porumbul de pe un lot experimental, porumb mare si frumos, cu ditamai stiuletii si il planteaza la marginea lanurilor, cate 2-3 randuri, pe drumurile pe care va circula Ceausescu spre nu stiu ce C.A.P. De-acolo scot porumbii piperniciti, pe care ii incarca in remorci.

Zice ca tipul de adineauri -Tovarasul Val-Vartej, cum l-am botezat in mintea mea - s-a legat de brazii de langa poarta principala, ca de ce-s asa prafuiti. I s-a explicat ca au fost spalati cu furtunul, dar ca mai verzi de-atata nu i-au putut scoate. Atunci tipul a inceput sa zbiere ca pe el nu-l intereseaza, ca, daca e nevoie, sa fie vopsiti, numai sa arate ca brazii adevarati, de la munte. Iar acum, catarati pe masinile cu brat mobil de la Uzina Electrica, cativa insi vopsesc brazii cu pistolul.

Si dupa ce ridica in slavi perioada comunista pe parcursul intregii carti, se intalneste cu 2 colege de atelier din acea perioada. Care nu numai ca nu-i impartasesc entuziasmul, dar o si fac sa puna la indoiala parerile pe care le avusese pana atunci. Doar o mica dezvaluire fac: nea Mitu, cel admirat de toti pentru curajul cu care spunea bancuri si vorbea impotriva regimului, fusese turnator.

Cartea merita citita, pentru ca prezinta o perioada trista din istoria noastra, dar fara a face o drama din asta, ci cu multa ironie - prin prisma cuiva care povesteste plina de admiratie niste intamplari care n-au nimic pozitiv si demn de admirat in ele.

Lucrurile sunt foarte clare ...

2011-11-09T09:00:00.004+02:00

... cam asa :)

Mai multe la Carmen

Promotie :)

2011-11-08T13:19:00.000+02:00

Primit pe mail:

Răzuieşte aici ██████████ cu o şurubelniţă şi iti iei un monitor nou !

Cum este sa primesti lectii ...

2011-11-07T09:00:00.047+02:00

... de la propriul tau copil? E putin socant (ca mereu il consideri "inca mic"), dar e bine! Evolueaza si are parerile lui si nu-i e teama sa-ti arate cand gresesti. Ceea ce pe mine ma bucura. Cam cum s-a intamplat:

- Sa ma suni si pe mine cand ajungi, da? Ca sa nu ma ingrijorez.

Nu eu spun asta, ci (paradoxal :) ) Copilu'. Ii promit si plec. Uit sa-l sun, imi amintesc doar cand sunt din nou acasa. El pare ca a uitat, nu-mi scoate ochii. Ma gandesc ca a zis si el, asa, chestie de moment si apoi nu a dat importanta.
A doua zi astept sa ma anunte, ca de obicei, sa-mi spuna ca a ajuns acasa. Nici un semn. Astept pana la limita superioara a panicii, apoi il sun eu. Nu raspunde de prima data. Dar pana la urma raspunde.

- De ce nu m-ai sunat sa-mi spui ca ai ajuns acasa?
- Pentru ca nici tu nu m-ai sunat ieri, desi ai promis. Si m-am ingrijorat. Am vrut sa vezi cum este.

Stiam cum este. Dar nu stiam ca poate fi la fel si pentru el.

-------------

- Faceti si voi liniste, am de dat examenul ala.
- Ok Mutter, succes!

Asta e, m-am apucat sa invat. Trebuie. Dau examenul, il iau, sunt foarte mandra de mine.Ma duc radioasa la Copilu'

- Hai sa te invat cum se iau notele mari!
- Cat ai luat?
- 9.4 din 10.
- Cate ai gresit?
- Una. Chiar sunt ingrozitor de mandra de mine. Copilu' observa.
- Mda ... Si de ce nu le-ai facut pe TOATE????

Imi cade fata. Adica e curs greu, e in engleza, am si serviciu, gospodarie grea, etc si el imi cere sa le fac PE TOATE? Ma revolt

- Auzi? Tu ai idee ce greu e? Si ...
- AHA! Vezi cum e???? Exact asa imi faci si tu mie. Le fac pe cele grele si gresesc la calcule si tu vrei sa fie totul perfect. Chiar daca nu a fost suficient timp. Acum ma intelegi?

Aceleasi intamplari vazute din unghiuri diferite

2011-11-03T17:11:00.000+02:00

Doua prietene:
- Cum a fost seara ta de ieri?
- Un dezastru! Sotul a venit acasa, a mancat in 4 minute mancarea pe care o gatisem toata dupa-amiaza, am facut dragoste 3 minute si apoi a adormit in doua minute. Tu?
- Superba! Cand am ajuns acasa, sotul m-a invitat la o cina romantica la restaurant. Dupa cina ne-am plimbat la brat o ora intreaga sub cerul instelat. Acasa, a aprins zeci de lumanari in jurul nostru, preludiul a durat o ora dupa care am facut dragoste infocata o ora intreaga si apoi am stat amandoi de vorba inca o alta ora. O seara de neuitat!
Sotii discuta intre ei in pauza de pranz:
- Cum a fost seara ta de ieri?
- Geniala: mancarea era gata cand am ajuns acasa, am mancat, am facut dragoste si ne-am culcat. Dar seara ta?
- Un dezastru! Am ajuns acasa devreme ca sa instalez noul dulap. Masina de gaurit a provocat un scurt, nu am reusit sa repun curentul in functiune. Cand a venit ea acasa, ca sa putem manca ceva, a trebuit sa o scot la un restaurant. Mancarea a fost atat de scumpa ca nu mi-au mai ramas bani de taxi ca sa ne intoarcem, asa ca ne-am intors pe jos. Acasa a trebuit sa aprind lumanari ca sa putem sa vedem ceva. Imi venea sa explodez de nervi si draci, asa ca mi-a trebuit o ora pana m-am excitat si inca o ora ca sa termin. Pe urma mi-a trebuit inca o ora ca sa adorm pentru ca in tot timpul asta doamnei mele nu i-a tacut gura nici macar o singura secunda..

Nou si vechi

2011-11-02T09:00:00.009+02:00

Mai multe la Carmen

Cine hraneste cainele, daca noi suntem plecati?

2011-10-29T09:00:00.001+03:00

Bancuri noi :)

2011-10-28T09:00:00.047+03:00

Cel putin pentru mine :). Primite pe mail:

Multumesc, d-le doctor, ca m-ati vindecat de grandomanie. Acum sunt un om de o exceptionala, neintrecuta, fantastica, ba chiar as putea spune fenomenala modestie.

I: Cum face sex o tocilara?
R: Ca la carte!

I : Cum ii numesc canibalii pe alergatori?
R : Fast food.

I: De ce nu se face sex in institutiile publice?
R: Toti angajatii sunt rude!

- Sotia dumitale va fi frumoasa, desteapta si bogata, ii spune ghicitoarea unui barbat.
- Minunat, dar ce fac cu actuala?

Fotografia sotiei din portofel imi aminteste de fiecare data ca in locul ei ar fi fost o gramada de bani.

Culmea lenii: sa te insori cu o tipa deja insarcinata

Culmea singuratatii: Sa nu-ti mai scrie nici spamerii

Sentimente amestecate: Sa-ti cada soacra in prapastie cu masina ta

Discutie intre pensionari:
- Azi am fost la doctor si-o zis ca mai am de trait doua luni!
- Din ce, ba Vasile? Din ce?!

Pentru realist nu este important daca paharul este gol sau plin, important este cat a mai ramas in sticla.

Sa radem cu Google translate. Din nou

2011-10-27T09:00:00.168+03:00

Am primit direct in Spam un mail care m-a distrat. Probabil acum 10 ani, cand aveam mai mult chef de glume, i-as fi raspuns, acum doar il fac public. Banuiesc ca scopul mesajului este accesarea acelui site, care era mentionat in scrisoare.(am sters link-ul, sa nu ma injure nimeni daca intra si pateste ceva. Continea cuvantul "massage", deci intelegeti unde "bate" :). Dar asa, in fuga am citit "message", a trebuit sa revin pe cuvant sa-l citesc corect. Destul de smecheri tipii: intr-un mail, daca citesti pe fuga, e mai probabil ca gandul sa-ti fuga la "message" decat la "massage". Ma rog, mai depinde si de cine citeste :) )
Partea in engleza e Ok; cea in romana - foarte nostima.Textul in engleza:

Hello
My name is Linda, a single nice looking girl i saw your Profile from (www.....ro) today i became interested in you and establish a serious relationship with you, i will also like to know you more, and if you can send an email to my email address,i will give you my pictures. I believe we can move from here! Awaiting for your mail to my email address

Best regards
Linda.

Clar, scurt si la obiect: o tipa draguta, Linda-din-neant, mi-a gasit profilul pe un site de care n-am auzit in viata mea, vrea sa-mi trimita pozele ei in ideea unei relatii serioase si asteapta raspunsul meu. Super, exact surpriza pe care mi-o doream de la viata :D. Glumeam. Eu am cerut cu totul alceva, dar probabil mi s-a alocat pestisorul de aur. Ala surd. Complet surd. Dar foarte glumet :)
Partea a doua a mail-ului primit, contine masacrarea oricarei urme de coerenta din mesaj, s-a folosit cu incredere google translate
Si acum: TA-DAAAAAAAM!!! Traducerea lor (mi-am permis sa fac cometarii cu rosu, pe marginea scrisorii):

Alo (Da?)
Numele meu este Linda, o fată singură drăguţ (asta imi aminteste de printul Paul, care zicea de regele Mihai, candva: Si Mihai ce a facut? 5 fetiţ ) l-am văzut profilul dvs. (politicoasa fata!) de la (www.....ro) (nu va sfatuiesc sa accesati site-ul acesta, daca primiti mail-ul!) azi am devenit interesat (parca era fata ... ) de tine (gata, dupa 3 randuri deja am devenit prieteni si ne tutuim) şi de a stabili o relatie serioasa cu tine (UPS!!!), i (devine impersonala :) ) se va dori, de asemenea, să ştiu mai mult (asta-i de bine, mereu e bine sa-ti depasesti conditia), şi dacă aveţi posibilitatea să trimiteţi un e-mail la adresa mea e-mail (am, dar nu vreau, na!), i (din nou impersonal. Fata asta e foarte nehotarata: ba ma ia cu dvs., ba ma tutieste, ba e extrem de impersonala) se va (hm! vor ... google, google) da pozele mele (cui?). Cred că ne putem muta de aici! (asta m-a distrat copios. Fataaaa, unde vrei tu sa ma mut?) Asteptand pentru dvs. (fata asta vrea sa-mi ia asteptarile :) ) de mail la adresa mea de e-mail

Cel mai bun ceea ce priveşte (adica e cel mai bun cel ce priveste??? :) )
Linda.

Alo
Numele meu este Linda, o fată singură drăguţ l-am văzut profilul dvs. de la (www....ro) azi am devenit interesat de tine şi de a stabili o relatie serioasa cu tine, i se va dori, de asemenea, să ştiu mai mult, şi dacă aveţi posibilitatea să trimiteţi un e-mail la adresa mea e-mail, i se va da pozele mele. Cred că ne putem muta de aici! Asteptand pentru dvs. de mail la adresa mea de e-mail

Cel mai bun ceea ce priveşte
Linda.

Acrobatie

2011-10-26T09:00:00.005+03:00

Mai multe la Carmen

Asteptand ...

2011-10-25T09:00:00.021+03:00

"Cat de tare sunt ca m-am gandit sa vin vineri dupa-amiaza!" m-am felicitat cand am dat cu ochii de cele 2 mamici care asteptau pe hol, la medicul de familie. De fapt asa se nimerise, alta dupa-amiaza libera nu avusesem. Iar una din mamici avea 3 ghidusi pe langa ea, ceea ce putea sa insemne ca va sta cam multisor in cabinetul doctorului. Dar o auto-incurajare nu strica niciodata, nu?

Asa ca m-am asezat pe un scaun si mi-am scos cartea. Cei 3 muschetari si cu mama lor disperata nu m-au lasat sa citesc: lupte in diverse combinatii, chiote, alegatura, scaune tarate; cei 3 erau perfect coordonati in a face lucrurile cat mai departe unul de celalalt, astfel ca mama sa nu aiba cum sa ajunga la toti. Intr-un final i-a chemat in cabinet. Liniste. Nu mai citesc, e clar ca mai am de asteptat putin si intru. Yupi! Yupiiii! Yu ...

Pe hol apar o fetita de vreo 6 ani, o mamica si un carut cu un bebe. "Bebeii cred ca au prioritate. Nu-i nimic, mai astept putin si apoi ...". Mamica se aseaza cu bebele in brate, pe scaunul de langa mine. Fetita sta pe un scaunel, langa masuta.

- Mama, mi-e cald!
- Da geaca jos si pune-o in carut!

Fetita se dezbraca si aseaza frumos gecuta. Intreaba daca poate sa scoata si caciula; nu i se raspunde. Se gandeste putin apoi pune si caciula in carut.

In hol patrund o bunica, o mamica si un bebe imobilizat intr-un costum de fas. Bunica se aseaza, mamica cu bebele in brate se plimba pe hol. "Bun, mamica pe care am gasit-o aici e inaintea mea, apoi 2 bebei prioritari si apoi eu. Oricum nu mai citesc, chiar daca va mai dura putin pana intru."

Fetita se uita pe pereti, unde sunt desenate personaje din desene.

- Mama, ia uite trigul acela pe care il am si eu! spune bucuroasa. Mama? Mama ia uita-te acolo, e tigrul ...

Mama vorbeste cu bebele. Nu inteleg cum de nu o aude pe fetita, nu cred ca se face ca nu o aude. Fetita insista sa-i atraga atentia. M-am uitat la desen: era Winnie Pooh si Tiger si ceilalti din gasca. "Aha, ii stiu si eu", ca de multe ori personajele despre care vorbesc copiii imi sunt necunoscute. Nu mai sunt la curent. Ii zambesc pustoaicei, gandindu-ma ca poate ii indulcesc putin neputinta de a-si face mama atenta. Ea se rusineaza si lasa capul in jos. Intre timp pe hol apare o pereche tanara: ea cu o sarcina avansata. Alta urgenta; deja imi era clar ca voi sta toata seara pe acel hol. Din cabinetul doctorului ies in fuga cei 3 muschetari, se reped cu chiote spre un scaun si-l izbesc intr-o usa cu geam. Chemata de harmalaie, o asistenta apare furioasa si se repede in mamica cu bebeul in brate, cea care se plimba continuu de cand a intrat:

- Doamna, tineti-va copiii! Nu vedeti ca sparg geamul? Si l-am pus din banii nostri. Va rog, se poate?

Mamica se uita nedumerita la cei 3 copii care ii fusesera atribuiti pe nedrept.

- Dar nu-s ai mei ...
- Aaaa, nu? Credeam ca-s ai dvs, ca am vazut ca mai aveti unul in brate. (zambesc la logica aceasta) Ai cui sunt copiii astia?

Nimeni nu-i revendica. Ma ridic si ii trimit inapoi in cabinet, la mama lor. Pleaca ascultatori. E iar liniste. Se aud doar cei doi tineri care se saruta cu mult foc, in picioare, in mijlocul holului. Fetita sta pe un scaunel, cu ochii la ei, fascinata. O intreaba ceva pe mama, nu primeste nici un raspuns. Mama vine langa ea, ma bucur pentru victoria fetitei. Dar nu, ii spune sa se ridice si aseaza bebele pe scaunul ei. Fetita ii sopteste ceva mamei la ureche, mama ii arata carutul. Fetita merge, ia servetele si apoi pleaca singura la baie. Ezita cand vede lumina stinsa, gaseste intrerupatorul, aprinde lumina; se trage un pas inapoi (stiu ca nu-i prea curat), apoi isi face curaj si intra. Ma uit la mama: nu a aruncat nici o privire spre baie. Bebeul bate cu palmele in masa. Pare fericit; se uita spre mine, ii zambesc. Incurajat, repeta scena: bate in masuta, rade, se uita la mine. Zambesc. E fericit. Mama ii urmareste privirea si ma vede zambind - e si ea multumita. Apare iar fetita, se duce spre mama, apoi se razgandeste si se retrage intr-un colt. Din cabinet tasnesc muschetarii, de data asta insotiti de mama. Aplica din nou tactica de a zburda in directii diferite; mama lor il imbraca pe unul, in timp ce e cu ochii pe ceilalti; scena se repeta cu toti trei. Nu-i scapa din ochi, nu stiu cum reuseste, dar ii iese bine.
Ma intorc la cealalta mama. Nu inteleg de ce e asa cu fetita. Nu inteleg. Ma supar brusc - imi scot cartea si citesc.

Imoralitate

2011-10-24T09:00:00.045+03:00

Ce ne place - mie si lui Copilu' - la Dr. House este atitudinea acestuia, felul in care rezolva situatiile, dur, cinic, dar eficient. Si unorul lui si al celor din jur. Nu cred ca exista prea multi oameni ca personajele din film, dar cine stie? Poate sunt.

Dar personajele ultimului episod pe care l-am vazut, sigur exista. El se imbolnaveste si este adus de urgenta la spital. Ea il supravegheaza si-l sustine permanent. Dr. House deduce (prin metodele sale putin fanteziste dupa parerea mea) ca el vrea sa o paraseasca; el confirma: da, vrea sa plece - pur si simplu n-o mai iubeste. Apoi descopera ca el are nevoie de un transplant de ficat ca sa supravietuiasca. Ea (fiind compatibila) se ofera imediat. Ar face orice pentru el.

Apare problema morala: sa o lase pe ea sa-si riste viata pentru a-l salva pe el, cel care n-o mai iubeste, s-a saturat de ea si ca urmare vrea sa o paraseasca? Pana si House ii sugereaza ca e mai mult decat nesimtire din partea lui, ceea ce planuieste sa faca.

Ea e nevinovata, generoasa, bucuroasa sa-l ajute. Transplantul are loc, ea era sa moara, dar o salveaza doctorii si totul se termina cu bine. Apoi ea ii dezvaluie unei doctorite ca stia de intentiile lui, dar ca il iubeste foarte mult si nu vrea sa-l piarda. Asa ca a acceptat transplantul pentru ca astfel el nu va mai putea pleca niciodata de langa ea. "Bine dar nu te mai iubeste. Ar insemna sa-l tii cu forta, sa traiti intr-o minciuna" "Nu conteaza, vreau sa fim impreuna"

Mda. Care e imoral: el, care vrea sa plece pentru ca nu o mai iubeste, pentru ca s-a saturat, chiar daca ea ii este devotata, il iubeste si nu i-a dat nici un motiv sa plece
sau ea care apeleaza la (un fel de) santaj subtil (de care el nici nu stie)?

Cum sa arzi caloriile

2011-10-22T09:00:00.003+03:00

IVD (inginer versus director) :)

2011-10-20T09:00:00.013+03:00

Primit pe mail:

Un barbat zbura cu un balon cu aer cald si la un moment dat si-a dat seama ca s-a ratacit. A coborat pana aproape de pamant si a zarit o femeie pe o pajiste. Apropiindu-se de ea, el i-a strigat:

- Fii amabila, poti sa ma ajuti? Am promis unui prieten ca ma intalnesc cu el, dar nu mai stiu unde ma aflu.

Femeia i-a raspuns:

- Te afli intr-un balon cu aer cald, la vreo 10 metri inaltime. Te gasesti intre 40 si 41 grade latitudine nord, si intre 59 si 60 de grade logitudine vest.
- Ei, probabil esti inginera de profesie! spuse omul din balon.
- Asa este, raspunse femeia, dar de unde stii?
- Pai tot ce mi-ai spus este corect din punct de vedere tehnic, dar tot n-am idee ce-as putea face cu informatiile de la tine si sunt tot in ceata. Sa fiu sincer, nu m-ai ajutat deloc. Ba chiar pot spune ca m-ai tinut pe loc degeaba.

Atunci femeia i-a raspuns:

- Dar tu trebuie sa fii director!
- Asa este, raspunse barbatul, dar de unde stii?
- Pai nu stii unde te afli si nici incotro te indrepti. Te-ai ridicat la inaltime profitand de o flama care a incins situatia. Ai facut o promisiune pe care nu stii cum ai sa ti-o tii si te astepti ca oamenii de sub tine sa-ti rezolve problema. Adevarul este ca te afli exact in locul unde te aflai cand am inceput discutia, acum 1 minut, dar brusc constati acum ca asta este din vina mea.

Sursa foto aici

Curaj

2011-10-19T09:00:00.005+03:00

Mai multe la Carmen

Si daca ar vota si adolescentii?

2011-10-18T09:00:00.082+03:00

Adica cei de 16 ani, cum am auzit ca ar fi propus cineva (sorry, nu stiu exact cine). Nu vad rostul acestei propuneri; la 16 ani votul ar fi doar o joaca sau o modalitate de a te razvrati. Putini cred ca ar privi actiunea aceasta cu responsabilitate adevarata. Exemplificare (stiu, nu se poate generaliza dintr-un caz particular, totusi ... ):

"Nu era azi ziua in care avea o ora in plus?" imi amintesc, in timp ce ma pregatesc sa pun receptorul in furca.

- Buna, Mutter!!!
- Buna, Copilu'. Ce cauti acasa, nu aveai ore pana la 15?
- Si daca stii, de ce suni asa devreme? rade el. Am chiulit de la ultima ora.
- Hai ca intru in sedinta, n-am timp de glume. Ce s-a intamplat? N-ati facut ultima ora?
- Nu, am avut campanie electorala, alegem presedintele liceului. Au venit 2 tipe din a XI a: una era draguta si una nu era. Ghici cu cine votez eu?
- Cu cea draguta?
- Nu, n-ai ghicit. Am alte criterii de selectie.

"Oooo, ia uite ce baiat am! Nu se ia dupa aspectul fizic!", ma umflu eu in pene instantaneu.

- Ce criterii? il intreb, pregatita sa-l aud discutand pe larg despre inteligenta, performante scolare si altele din aceeasi categorie
- Pai cea draguta vorbea bine si avea logica, cealalta se poticnea mereu si era putin incoerenta. Cu care crezi ca votez eu? Tac. Astept sa-mi spuna despre performante scolare si insusiri deosebite. Hai, Mutter, spune! E simplu!
- Cu cea cu logica si draguta.
- Gresit! Cu cealalta. Rade.
- Pai interesul tau e sa stie sa vorbeasca, nu? Sa va sustina cauza in fata profesorilor sau in orice va avea ea de facut ca presedinta a liceului. NU?
- Asa o fi, dar nu-i nostima deloc. Este monoton sa faca totul ca la carte. Cealalta, pe de alta parte este. Funny! Si oricum nu stiu nimic despre nici una. Si mi-a zis un coleg mai mare s-o votez pe cea incoerenta. Cu ea votez, sunt hotarat.

Q.E.D. Asta este cazul, la nivel mic. La nivel mare ma intreb: va sta vreunul dintre adolescenti sa asculte platforma electorala a vreunui candidat in cazul unui discurs coerent si logic? Va asculta ce are de spus un candidat lucid si la locul lui? Si apoi - care dintre candidatii la presedentie - a tarii - (nu-i stim, dar ii putem banui) ar fi cel mai nostim - funny - din punctul de vedere al unui adolescent de 16 ani? Mi-e putin teama sa ma gandesc ...

Cititorul. Nedumeriri

2011-10-17T09:00:00.001+03:00

Mi-a atras atentia Copilu' ca nu am mai scris demult despre carti. Asa ca ma conformez :) O sa ma opresc putin asupra unei carti care mi s-a parut foarte interesanta: Cititorul, de Bernhard Schlink (aparuta de curand in Colectia Top 10+, Polirom)

Nu stiu cum sa vorbesc despre carte pentru a-i determina pe cei care nu au citit-o inca sa o faca si in acelasi timp sa nu dezvalui actiunea. Iar dupa ce o citesc sa revina aici si sa comentam putin nedumeririle mele :). Asa ca voi vorbi putin cifrat, cine a citit cartea va intelege (sper) despre ce vorbesc si poate ma va ajuta sa-mi lamuresc intrebarile.

Si anume: pana unde poate merge cineva pentru a-si ascunde o neputinta / nestiinta / infirmitate? Secretul pe care il ascunde Hanna cu atata insistenta mi se pare absurd: oricand putea sa invete si sa-si rezolve complexul pe care si-l crease. Si pana la urma nu era mai putin socant sa se afle ca nu stie decat sa faca lucrurile rele pe care le-a facut pentru a-si ascunde secretul? Si de fapt era o persoana rea sau nu? Si pana la urma pustiul a iubit-o sau nu?

Probabil ca acordam prea multa valoare parerii pe care si-o fac ceilalti despre noi si de fapt nu conteaza lucrurile minore, ci doar din faptele importante se formeaza impresiile celorlalti.

Hanna mi s-a parut plina de contredictii si nu am reusit sa-mi dau seama ce fel de personaj este: desi pare o tipa hotarata, pare ca nu a gasit raspunsuri in situatii evidente. Fuge permanent, fara nici o explicatie logica pentru cei lasati in urma, iar in final pare sa astepte afectiunea sau poate acceptarea celorlalti, desi pana atunci e prezentata ca o persoana rece si distanta. Poate ca doar hotararea initiala a fost proasta si apoi a fost tarata de evenimente si nu a mai putut pleca. Sau poate nu-i pasa de femeile pe care le supraveghea; isi indeplinea doar munca pentru care fusese angajata si considera ca asta era datoria ei. Era mai puternica indeplinirea datoriei fata de serviciu decat latura umana. Sau mila fata de detinute nu exista?

Desi pare o tipa care vrea sa puna lucrurile la punct, in spiritul adevarului, isi bazeaza viata pe fuga si minciuna, alta contradictie. Poate pentru ca isi rezolva pana la urma complexul, problema de care a fugit toata viata, se asteapta ca lucrurile sa se schimbe. Ideea aceasta am mai intalnit-o si in alte carti si uneori si in viata reala: ne cramponam de un amanunt si dam vina pe el pentru ca lucrurile nu merg cum trebuie. Ti se pare ca din acel motiv nu esti acceptat de ceilalti si daca amanuntul acela s-ar rezolva, totul ar fi bine. Amanuntul capata proportii uriase pentru tine; uneori reusesti sa rezolvi problema. Si constati ce nu se intampla nimic, caci numai in mintea ta era un lucru important, pentru ceilalti era un fleac, nimanui nu-i pasa ca l-ai depasit, tu erai acelasi om pentru ceilalti. Poate asa s-a intamplat si cu Hanna: eliberata de complexul ei a simtit nevoia sa aiba pe cineva langa ea; s-a trezit insa simgura si poate de aceea a ales acea varianta.

Cum am mai zis: nu-mi dau seama daca e un personaj neagtiv sau pozitiv, daca aveti idei lamuritoare, le astept :)

Ce-am mai ras ... :)

2011-10-15T09:00:00.001+03:00

Pentru ca merita, dupa un an foarte greu si plin de succese, Mam'mare, Mamita si Musti i-au luat cadou dlui Goe - zis si Rasfatila sau Copilu' - un telefon mai smecher. Asa, ca de licean: cu touch screen si Android. Judecand dupa faptul ca 2 saptamani nu s-a dezlipit de el si a aruncat virtual cu pui - angry birds - galagiosi in tot felul de constructii - sunt convinsa ca e de departe cel mai apreciat cadou pe care l-a primit vreodata Copilu'. Ceea ce - binenteles - ne-a bucurat nespus.

Zilele trecute Copilu' si l-a instalat pe "Talking Tom" si a venit sa mi-l prezinte. Motiv pentru care era sa ramaneti far' de Tetris. Pentru cine nu stie, acest Tom repeta orice sunet aude, intr-un ritm mai rapid si mai pitigaiat. M-am distrat punandu-l sa repete fel de fel de cuvinte, pana cand am dat intr-un ras sanatos, pe care Tom binenteles ca-l imita. Ceea ce imi provoca noi hohote si mai sanatoase. Implicit si lui Tom. Vazand ca se ingroasa gluma si deja imi este greu sa ma opresc, i-am strigat Copilului, intre 2 hohote, sa opreasca pisica aia. Copilu' se uita amuzat la mine, in timp ce Tom se pitigaia de zor "Opreste odata pisica aia! Ha! HA! HA". "Hahaha!" rasul potolit al Copilului. "Serios, mor de ras, opreste-o!" / "Serios mor de ras, opreste-o. HA! HA! HA!". "Maaaai, ma doare stomaaaacul, nu te mai juca cu mine, opteste-o" / "aaaacul, nu te mai juca cu mine, opreste-o! HA! HA! HA!"

Nu stiu cum s-a milostivit Copilu' si a oprit-o intr-un final. Si am reusit si eu sa ma opresc din ras. Nu-mi mai amintesc de cand n-am mai ras cu atata isterica pofta :)
El este marele Talking Tom (intr-o dedicatie oferita de Musti la aniversare):

Si asta ca razbunare pentru ca nu s-a oprit cand i-am spus :)

De pe vremuri ...

2011-10-13T09:00:00.005+03:00

Nu-s amintirile mele, eu am avut sansa sa ma nasc in Bucuresti; tot timpul i-am avut pe ai mei alaturi sa ma sustina, ajute si sa ma ocroteasca. Imi amintesc de o discutie cu un coleg de facultate, venit de undeva dintr-un sat de munte; se gandea mult la locurile de acolo, la liniste si la oile lui: "Cum crezi tu ca iti poti imagina cum am trait eu? Tu te-ai nascut aici, in nebunia asta de oras, dar inchipuie-ti ca eu am vazut prima oara un tramvai la 18 ani." Mi-a dat de gandit, dar nu pot spune ca inteleg cum a trait. E ca si cum ai vizita un muzeu cu case vechi; iti poti imagina viata de familie, in timp ce iti explica ghidul, iti poti imagina ca au avut viata grea si au muncit mult, dar nu poti intelege cu adevarat, pentru ca nu ai trait niciodata ceva asemanator.

Aceeasi senzatie am avut-o si zilele trecute, vorbind cu o amica. Ii povesteam ca in facultate mi-as fi dorit sa stau la camin, pentru ca mi se parea frumoasa viata de acolo. A zambit si a inceput sa-mi povesteasca despre cum a fost la ea la camin, in liceu. Anii '80.

8-10 fete in camera, niciodata nu aveau liniste: unele vorbeau, altele radeau, majoritatea plangeau :). (Nici acum nu suporta linistea totala: ca sa poata gandi trebuie sa aiba un zgomot de fond). Scularea la 6, gimnastica in curte, indiferent de vreme, apoi program administrativ, coada la cantina, unde li se servea marmelada si ceai. Apoi orele, iar coada la cantina, program de teme, tot in scoala, apoi iar cantina si program de voie pana la culcare. Zicea ca din perioada aceea i-a ramas in amintire o senzatie de foame continua. Asa ca atunci cand au mers in practica agricola la struguri, au mancat pe saturate (ca in timpul comunistilor via nu se culegea cu botnite la gura, ca in Zaharia Stancu :) ). Urmarea a fost cea asteptata: coada la toalete :). Cand practica se prelungea si erau cazati in baracile de acolo gaseau de toate: purici, paduchi, soareci.
Cand primeau pachete de acasa mancau impreuna, toate fetele din camera. Haine aveau putine; toate lucrurile (inclusiv carti si caiete) incapeau intr-un corp de dulap.
Binenteles ca se stingea lumina si nu era caldura. I-au ramas in minte zilele in care se dadea apa calda - 2 ore / saptamana, timp in care toate fetele trebuiau sa se spele; zicea ca foloseau si dusurile si chiuvetele si era mult abur si toata lumea trebuia sa se miste foarte repede ca sa apuce toate pretioasa apa calda.

Aveam senzatia ca imi povesteste o scena dintr-un film ...

Adevaratul litoral pentru toate buzunarele

2011-10-12T09:00:00.008+03:00

Mai multe la Carmen.

Util. Coloana vertebrala - interactiv

2011-10-11T09:00:00.004+03:00

Primit pe mail:

PLIMBA MOUSE-UL PE COLOANA VERTEBRALA...Pune mouse-ul peste oricare dintre cele 24 de vertebre ale coloanei vertebrale umane de mai jos pentru a afla modul în care fiecare din aceste vertebre este conectata la domenii specifice - organele şi funcţiile corpului - precum şi modul în care o subluxatie a vertebrelor poate provoca probleme de sănătate dacă nu sunt corectate.

Site-ul AICI

Dali & Disney

2011-10-08T09:00:00.003+03:00

Piatra scrisa

2011-10-06T09:30:00.000+03:00

De la Fosile am aflat ca exista locul acesta si ca merita vizitat. Multumesc!

Pe drumul dintre Caransebes si Orsova, la 25 Km de Orsova, in localitatea Armenis se afla Manastirea Piatra Scrisa. Este chiar langa sosea, ridicata putin pe stanca (exista si popasul Piatra Scrisa, cu un restaurant).
Putin mai sus, pe deal, s-a ridicat o manastire:

Am intrebat pe cei care lucreaza la popas de unde vine denumirea de "Piatra Scrisa". Si am aflat ca in timpul lucrarilor la calea ferata, pe locul unde urma sa inceapa saparea unui tunel s-a gasit o icoana cu Sfanta Treime. Afland vestea, satenii si primarul au intervenit pentru protejarea ei; au avut succes si s-a schimbat proiestul; tunelul a fost sapat mai in stanga, lasand neatinsa icoana. Apoi pe locul icoanei a fost ridicat un schit.

Calea ferata:

Intrarea in tunel si schitul:

Nu se stie exact cine a pictat icoana pe stanca. Exista legendele locale care merg de la aparitia ei prin interventie divina, spunand ca nu e pictata de mana omului pana la istorisiri despre diversi oameni importanti care au scapat de la moarte exact in acest loc si - in semn de recunostinta fata de Dumnezeu - au pus sa se picteze icoana pe stanca.
Noi n-am stiut dupa ce sa ne uitam, asa ca initial am crezut ca icoana cu Sfanta Treime e cea de la intrare in schit; apoi ne-am gandit ca nu e aceasta, pentru ca nu parea o icoana veche:

Apoi am intrat in biserica si ne-am uitat atent, dar nu am vazut nimic.

Pentru ca icoana e foarte greu de vazut. Ne-am intors la magazinul de obiecte bisericesti si am rugat calugarita care vindea acolo sa ne spuna unde e icoana, ca singuri nu am putut s-o gasim. Dansa a venit cu noi si ne-a aratat exact locul: pe peretele din stanga, cum te uiti la altar, sus, aproape de tavan. Nu este conturata prea bine; este icoana Sfintei Treimi:

Am vazut multe biserici si manastiri, dar parca locul acesta are ceva aparte. Schitul Piatra Scrisa:

Efectul Tetris :)

2011-10-05T08:00:00.000+03:00

Mai multe la Carmen.

Pe la doctori

2011-10-03T09:00:00.198+03:00

A fost de curand data publicitatii o statistica care arata cat de putini oameni merg la controlul anual la doctor. Am dat dreptate ingrijorarii celor care comentau stirea: e mai bine sa iei eventuala boala din fasa, decat sa o descoperi cand e confortabil instalata. Desi cred asta cu tarie, merg rar la doctor (la mine intre teorie si practica se casca o prapastie imensa). Drept care n-am reusit sa previn nimic, ci doar sa incerc sa tratez. Intr-o astfel de incercare mi-am dus gastrita la gastroenterolog. Iar acesta, daca tot m-a prins prin spital, mi-a propus un control mai amanuntit. Tot cautand doctorul sa afle reprosurile pe care le aduc propriei sanatati, i-am povestit despre somnolenta care ma apuca uneori la serviciu. Intre timp am ajuns la concluzia ca era din alte cauze, nemedicale, dar atunci nu le luam in calcul, asa ca am cerut o encefalograma. Aflasem eu, din folclorul care circula pe la noi, ca cineva si-a facut asa ceva si si-a detectat apoi problema. Caci tot romanul se pricepe la pus diagnostice si gasit solutii medicale. De asta si cred ca ajungem atat de rar pe la doctor: ne tratam de pe Internet, sau sunam vecina care a avut simptome asemanatoare si aflam ce i-a dat ei doctorul. Eventual ii cerem si pastilele care i-au ramas, ca pe la mijlocul tratamentului vecina a considerat ca s-a vindecat, asa ca a oprit medicatia.

Paranteza: imi aduc aminte ca atunci cand am avut unica entorsa din viata mea, era la noi matusa, cea care stie o multime de leacuri babesti. Cand m-a vazut cu glezna umflata a dorit instantaneu sa ma vindece:

- Hai ca te calc pe prag si iti trece imediat!
- ... Adica ... ?
- Adica tu iti pui glezna pe prag si eu calc pe ea

Am recapitulat rapit toate supararile pe care i le provocasem matusii in copilarie, am cantarit-o apoi din ochi si m-am decis sa ma refugiez in baie, singura camera din casa care putea fi incuiata. Matusa insa, tenace fiind, a inceput sa ma urmareasca. Am scapat totusi necalcata caci a realizat ca nu avem in toata casa elementul esential: pragul. Era unul la usa de la balcon, dar nu corespundea idealului, avand prea multe denivelari. Desi cu oarece indoieli asupra reusitei, ar fi fost totusi dispusa sa incercam si pe acela. I-am spus ca ma multumesc cu ajutorul dat de un ortoped. Cu multa parere de rau :)
Inchid paranteza

Hotarasem deci ca somnolenta mea de la serviciu nu se datora unei camere prea incarcate cu omuleti mucitori si nici unor sarcini cam plictisitoare si asa am ajuns la omul cu ciocanelul. Neurologul. I-am expus problema mea, m-a batut cu ciocanelul pe reflexe, m-a pus sa fac tot felul de giumbuslucuri comice de coordonare intre perechea de maini si cea de picioare si in final si-a dat verdictul. Era un doctor extrem de serios, nu a zambit nici macar o data cat timp m-a pus sa-mi ating nasul, piciorul, etc, deci cu un glas serios m-a trimis la ... psihiatru. Pe moment am ramas traznita; mai avusesem de-a face cu un neurolog in trecut. Imediat ce nascusem m-a apucat o durere groaznica de spate si a trebuit sa merg sa ma consulte. In dimineata zilei in care aveam programarea, durerea de spate a fost brusc umbrita de o alta durere si mai groaznica - de ureche. Asa ca neurologului nu am putut sa-i precizez in ce coltisor de spate se cuibarise durerea insuportabila pe care o acuzasem cu o zi inainte, caci oriunde ma apasa, tot urechea ma durea :). Pana si acela, care ar fi avut motive mai temeinice sa ma trimita la psiho, nu a facut-o, ci m-a trimis la ORL.

Dar pana am iesit din cabinet, deja ideea cu psihiatrul ma distra copios. Pe hol era Musti; n-am asteptat sa ma intrebe obisnuitul "Cum a fost?"

- Hai ca de data asta cred ca nu am reusit sa-i mai pacalesc! M-au prins, nu mai am ce sa fac :), i-am zis, distrandu-ma.
- Nu inteleg ...
- M-a trimis la psihiatru! :) Hai sa vedem ce-mi zice!

Ma vazuse candva un psiholog, la un interviu de angajare, dar doctorul mi s-a parut a fi total dus, motiv pentru care parerea favorabila pe care o avusese despre mine mai mult m-a ingrijorat decat sa ma bucure. Cu psihiatrul era premiera. Eram extrem de bine dispusa, toata frica mea de doctori se evaporase complet. In fata cabinetului psihiatrului, cum era de asteptat - nimeni. Cozile sunt la alti specialisti, aici nu se inghesuie nimeni sa fie diagnosticat :)

- Buna ziua! Ce probleme aveti?
- Pai eu zic ca nici una, dar stiu ca toti zic asa :) Am citit pe undeva ca cei cu probleme psihice se considera sanatosi tun, asa ca faptul ca asa ma consider si eu nu cred ca are vreo relevanta in acest caz.

A urmat apoi un dialog despre ganduri, griji, probleme. Psihiatra era o tipa foarte simpatica si volubila. Si in concluzie:

- Si totusi de ce ati fost trimisa la mine, ce credeti?
- Doctorul neurolog m-a trimis. Ori pentru ca m-am veselit la exercitiile pe care m-a pus sa le fac - unele chiar mi s-au parut nostime - ori pentru ca ma crede ipohondra. Tot ce-am facut a fost sa-i cer o encefalograma; mi-a zis ca nu am nevoie de ea, apoi m-a trimis la dvs. Cred ca e o legatura intre cele doua evenimente.
- Si sunteti ipohondra? Mergeti des la doctor? Vi se pare ca sunteti bolnava? Luati multe medicamente?
- De fapt cred ca din contra: merg la doctor doar cand ma simt rau, dar chiar ma simt rau, nu mi se pare. Medicamente iau doar daca nu se poate fara. Dar daca tot am venit la dvs., macar spuneti-mi daca sunt normala :)

Raspunsul ei, categoric afirmativ, a facut sa merite din plin consultatia :)

Imbratisarea mamei

2011-10-01T09:00:00.001+03:00

Semne bizare si interpretarea lor stiintifica…:)

2011-09-29T10:54:00.000+03:00

Pentru inveselire :). Primit pe mail.

S-a varsat sarea – o sa te certi
S-a varsat zaharul – o sa te impaci
S-a varsat cocaina – o sa ai halucinatii si vedenii fantasmagorice
Ti se zbate ochiul – vrea sa scape
V-a cazut furculita – vei avea oaspeti
V-a cazut sapunul – se va intampla ceva neasteptat
Randunelele zboara foarte jos – va fi ploaie
Vacutele zboara foarte jos – s-a varsat cocaina
A plesnit oglinda – O sa vi se intample ceva rau
A plesnit elasticul de la chiloti – o sa vi se intample o rusine mare sau o rusine mica
A plesnit prezervativul – mai bine plesnea oglinda
A trecut pisica neagra prin fata – asteptati sa va plesneasca prezervativul, dorindu-va ca mai bine sa fi plesnit oglinda
A cazut o stea – pana si stelele se impiedica, puneti o dorinta
Va mananca palma stanga – o sa primiti bani, si o sa va manance nasul
Va mananca palma dreapta – vedeti un dermatolog, aveti raie
Va mananca nasul – veti da chef, daca v-a mancat palma stanga
Nu vi s-a deschis parasuta – v-a mancat in fund, mai ales ca v-a crapat si oglinda
Va intalniti cu cosarul – ati baut la crasma pana la 3 dimineata
Va intalniti cu o gravida – te bucuri ca nu ti-a plesnit prezervativul

1, 2, 2-jumate, 3!

2011-09-28T00:34:00.000+03:00

Mai multe la Carmen.

Lectii de viata

2011-09-27T09:00:00.008+03:00

Asa se intituleaza o leapsa primita de la Rontziki, acum muuult timp. Si pe care am amanat-o cat de mult am putut, pentru ca de nenumarate ori mi s-a spus si am constatat si singura ca nu prea invat nimic de la viata, ca ma dau cu incapatanare cu capul de pragul de sus, exact in acelasi loc in care imi mai lasasem creierii si in alte dati. Totusi, deoarece ma pricep de minune la teorie, o sa incerc sa sintetizez cateva din observatiile pe care le-am strans de-a lungul vremii.

Puterea cuvatului, nu este doar o lozinca, ci ea exista cu adevarat. Am experimentat "golirea" totala doar ca urmare a catorva cuvinte care mi-au fost aruncate. Am experimentat raul fizic provocat de cuvinte. Tot cuvintele mi-au adus si fericirea. Totul porneste de la ganduri si apoi ajunge cuvant si eventual fapta.Toate actiunile pe care le planuim impreuna cu cineva, toate promisiunile, declaratiile, visele, n-ar fi posibile fara cuvinte.
Ce gandeste "lumea" despre noi e neesential. Multimii nu ii pasa de tine ca individ, ci doar incearca sa-si gaseasca o preocupare sau sa-si justifice actiunile. Fiecare are viata lui si o traieste cum crede si cum ii e mai bine; eu n-o sa stau intr-o relatie / situatie in care nu mi-e bine doar de gura lumii. N-o sa umblu pe drumul batut decat daca imi place. Si potecuta e o solutie :)
Nu ii judec pe ceilalti. Fiecare are dreptul sa fie ce-si doreste. Ba chiar admir cateva persoane care isi "permit" sa-l sfideze pe "asa se face". Si ca o informatie de culise: de cate ori nu m-am putut abtine si am judecat - totusi - pe celalalt, am cazut si eu in greseala pe care am blamat-o :). Asa am ajuns sa inteleg ca fiecare are motivatiile lui cand face ceea ce face.
Nu fortez lucrurile, cred cu tarie ca daca ceva trebuie sa se intample, se va intampla. Se poate intampla si daca folosesti "un ciocan mai mare", dar de obicei nu se termina bine. Parca cineva acolo sus ar zice: "Ok, am incercat sa te pazesc, dar daca insisti, fie ca tine. Enjoy consecintele!"
Intotdeauna lucrurile sunt rezultatul actiunilor tale. De cele mai multe ori avem indicii cand ceva nu-i ok, dar le ignoram. Apoi ne plangem, in loc sa ne asumam consecintele.Recunoasterea vinii este calea cea mai scurta pentru evitarea greselii pe viitor.
Desi binele nu atrage de cele mai multe ori tot binele (as zice ca dimpotriva, de cele mai multe ori, nu inteleg - inca - de ce e asa) am invatat sa incerc sa ajut atat cat imi sta in putinta. In viata fiecaruia dintre noi au existat oameni care ne-au ajutat neconditionat, iar binele trebuie sa mearga mai departe, chiar si sub forma micilor bucurii pe care ni le daruim unii altora.
Exista oameni mult mai nefericiti ca noi, daca drumurile noastre se intersecteaza cumva cu ale lor cred ca e cu un scop, nu are rost sa intoarcem privirea, pentru ca pierdem sansa sa invatam multe de la ei. Despre noi.

Cam asta ar fi. Este un subiect important, de aceea mi-ar face mare placere sa citesc despre lectiile de viata pe care le-au invatat:
Donca, Carmen, J-C, Fly2Sky, Cella, Salmi, Rodica, Acuarele, Shakuka, Mihaela, Ana Maria, SuperJA, Amelia si Mihai, Monica, Diana, Ninu, Vaca Verde, Cafeluta, SoriN, C.L.M, Digodana, Zodrac, Svea, Anda, Lolita, Arakelian

1000

2011-09-25T12:51:00.000+03:00

Nu stiu daca ma pot numi "ecologista" pentru cateva reguli de bun simt pe care incerc sa le aplic constant. Cert este ca ma doare sufletul cand vad mizeria de prin paduri, de pe munti, barbaria inscriptiilor idioate de pe pomi si de pe ziduri, rahatii care troneaza in mijlocul trotoarelor din Bucuresti, pet-urile de pe lacuri. Etc. M-a durut sufletul cand am vazut prapadul din padurile din Apuseni, unde erau taiati copacii inalti si sanatosi si lasate putreziciunile, incat prin unele locuri padurea era moarta.

Nu stiu de unde am auzit ca in viata, fiecare din noi ar fi bine sa faca un copil, sa faca o casa si sa planteze un pom. Ultima "cerinta" e cea mai usoara din toate. Mi-a placut mult cand am gasit in Parcul Tineretului un palc de copaci tineri, plantati de o companie mare: cate un pomisor pentru fiecare nou-nascut al angajatilor companiei respectiva. Mi-ar fi placut ca aiba si Copilu' un pom care sa creasca o data cu el, dar nu mi-a venit ideea.

Si totusi actiuni frumoase exista, doar ca nu aflam de ele (mass media are alte preocupari) sau nu prea ne implicam. Printr-un comentariu la postarea de ieri am aflat despre o actiune care se va desfasura in Parcul Izvor: "Parcul Izvor prinde radacini" - plantarea a 1000 puieti in parc, in zilele de 22 si 23 octombrie 2011. Detalii despre programul campaniei, cum puteti ajuta sau promova evenimentul, gasiti pe site-ul Copacul meu. Tot acolo se gasesc si bannerele campaniei.

Truc

2011-09-24T10:30:00.000+03:00

2011-09-23T09:00:00.049+03:00

Ii triez Copilului caietele din generala. Mi-a dat mana libera sa tin sau sa arunc ce vreau; ma uit mai ales in caietele de romana, sa gasesc textele facute de el. Pe acestea vreau sa le tin, ca amintire. Desi nu cred ca voi uita compunerile lui foarte la obiect si cu multe detalii concrete, fara "inflorituri inutile". Am ales-o pe cea de mai jos pentru ca descrie ceea ce vedem zilnic cand mergem cu mijloacele de transport in comun. O calatorie de 5 statii cu tramvaiul, in Bucuresti, intr-o zi obisnuita din anul 2011:

Plecasem tarziu de acasa, eram in intarziere. Am ajuns in statie si mai aveam 10 minute pana se suna. Trebuia sa ma grabesc, tramvaiul nu venea. La intersectie era un om cu un fluier, care se prefacea a fi politist, dar in realitate era doar civil. Coordona traficul, iar la sfarsit cerea bacsis. Nimeni nu-i dadea nimic, asa ca se apuca sa-njure. Tramvaiul a venit cu 3 minute intarziere. In el erau 2 tigani care vindeau servetele si leocoplast cu rivanol. Lumea nu parea incantata de ei, dar unii au cumparat de nevoie. La piata a urcat si un cersetor care zicea ca moare de foame. A strans vreo 5 lei intr-o singura statie. Tramvaiul a stationat cate un minut la fiecare stop, astfel incat am ajuns la destinatie dupa vreo 20 de minute. Intarziasem 10 minute, un inceput perfect de zi.

Indemn

2011-09-22T09:05:00.000+03:00

Cumpara-ti lenjerie de pat albastra din China si devino avatar intr-o singura noapte!

Gorila visatoare

2011-09-21T09:00:00.003+03:00

Mai multe la Carmen

Pentru o luni mai vesela

2011-09-19T10:22:00.000+03:00

Postare dedicata lui J-C. Primit pe mail:

Suportaţi cu greu şedinţele? Vă enervaţi sau vă ia somnul în timpul conferinţelor? Problemele dumneavostră au luat sfârşit. Pentru că există BINGO pentru şedinţe - o metoda foarte eficace pentru a-ţi păstra concentrarea în timpul şedinţelor şi al reuniunilor.

Cum se joacă?
1. Decupaţi tabelul de mai jos, înaintea şedinţei.
2. De fiecare dată când un cuvânt din oricare căsuţă este pronunţat, bifaţi-l.
3. În momentul în care aveţi o linie, o coloană sau o diagonală plină, strigaţi «BINGO!».

Mărturii ale celor care au încercat deja :
"Am câstigat dupa doar 5 minute de la începerea sedintei"
"Capacitatea mea de concentrare s-a ameliorat simtitor cu acest Bingo"
"Atmosfera din timpul ultimei sedinte a fost foarte încarcata, întrucât 14 persoane erau deja gata sa umple a 5-a casuta dupa primul sfert de ora. Directorul a fost foarte surprins sa auda 8 persoane strigând în acelasi timp "BINGO".
"Acum ma prezint la fiecare reuniune din firma, chiar daca nu am fost invitat."

Copil crescut la bloc ...

2011-09-15T09:00:00.054+03:00

Am citit la Salmi pe blog despre perlele Silviei si mi-am amintit ...

Avea Copilu' vreo 5-6 ani cand, vazand un stol de pasari pe cer, a exclamat entuziasmat:

- Uite un stol de flamingo!

De atunci a mai crescut; nu exceleaza nici acum in ale biologiei, dar a invatat sa fie mai retinut:

- Un stol de pasari, ce conteaza ce sunt?

Dar zilele trecute a comis-o. Eram la tara, la rude, seara.

- Puicutele alea nu vor sa manance porumb.
- Pai da-le niste uruiala, atunci.

Copilu' rade. Ma uit mirata la el (ce-o fi gasit de ras?), da din umeri si tace.

- Da' uruiala mananca? intreaba Musti.

Copilu' rade iar, apoi se preface indignat:

- Vai, Musti, ce urat vorbesti!!!!

Ma uit iar mirata la el. E drept ca si eu - de cate ori auzeam de uruiala, imi traduceam in gand "huruiala", dar nu mi se parea un cuvant comic si cu atat mai mult un cuvant urat.

- Adica cum vorbesc? intreaba Musti, curios
- Pai ... ha! ha! ha! ... curuiala ...
- Cum ai zis? intreb, brusc interesata
- HA!HA! N-am zis eu, Musti a zis , deget acuzator indreptat spre Musti
- Eu am zis URUIALA! Tu ce ai auzit?
- Ba ai zis cu "C": CURUIALA. Si e logic: puii aia nu au vrut sa manance porumb, asa ca unchiul tau a sugerat sa li se dea o curuiala, adica o bataie la c... hmmm (se uita la mine) fund, o bataie la fund ca sa se invete minte sa nu mai faca mofturi la mancare, alta data.

Cred ca trebuie sa-l duc mai des pe la tara :)

Oare ce sentimente ...

2011-09-14T09:00:00.009+03:00

... ascund ochii acestia?

Mai multe la Carmen

Conacul cu drum comunal prin camera de oaspeti

2011-09-13T09:00:00.002+03:00

De multe ori, atunci cand am mers sa vizitam un loc, nu am stiut exact ce ne asteapta. Din pacate, de cele mai multe ori, cetatile sau conacele pe care le cautam ajunsesera doar ziduri napadite de buruieni. Este si cazul conacului Kendeffy (Candea) din Rau de Mori, Jud. Hunedoara. Aceeasi familie careia i-a apartinut si castelul din Santamaria Orlea.
Cand am intrebat un localnic unde gasim conacul a raspuns ceva de genul:

- Aaaaa, dar nu-i cine stie ce conac! E doar o ruina, nu prea aveti ce vedea.

Probabil curand nu va mai fi nimic de vazut aici. In 2011, ruinele conacului aratau asa:

Capela a avut o soarta mai buna: este inca in picioare, in cimitirul satului:

Discurs. Vom avea iar campanii electorale

2011-09-10T09:00:00.018+03:00

... asa ca e bine sa ne amintim ca ne asteapta:

Urmuz

2011-09-08T09:00:00.067+03:00

- Hai sa-ti arat ceva! il cheama Padre pe Copilu'. Suntem in vizita la ai mei, acum vreo 3-4 ani.

Padre este o enciclopedie vorbitoare, stie o multime de lucruri, un copil poate invata multe de la el. Dar uneori are idei nastrusnice si glume dubioase. Cand am vazut ca nu mai apar, m-am concentrat pe ce se intampla in camera alaturata: se auzea Padre vorbind monoton si Copilu' razand cu pofta. N-am mai rabdat si m-am apropiat ca sa elucidez misterul:

"Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu geamlâc şi sonerie. În faţă, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfăşurată în cearceafuri ude... O masă fără picioare, bazată pe calcule şi probabilităţi, suportă un vas ce conţine esenţa eternă a „lucrului în sine", un căţel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ţinând în mână o sintaxă şi... 20 de bani bacşiş... Restul nu prezintă nici o importanţă. Trebuieşte însă reţinut că această cameră, vecinie pătrunsă de întuneric, nu are nici uşi, nici ferestre şi nu comunică cu exteriorul decât prin ajutorul unui tub, prin care uneori iese fum şi prin care se pot vedea, în timpul nopţii, cele şapte emisfere ale lui Ptolemeu, iar în timpul zilei doi oameni cum coboară din maimuţă şi un şir finit de bame uscate, alături de Auto-Kosmosul infinit şi inutil."

- Ce-i citesti? intreb, putin bulversata de text.
- Urmuz, raspunde Copilu' razand
- URMUZ, Padre????? Nu-i cam mic?
- Da, Urmuz, ce are? Ii citesc "Palnia si Stamate" si ii place mult. UIte-l cum rade

Asa ca atunci cand i-am luat hamsterul, Copilu' l-a botezat fara nici o ezitare: Urmuz. Il avem de vreo 3 ani si ceva si deja ii stiu obiceiurile; stiu de exemplu ca daca nu are mancare, ia vasul gol si da cu el de pereti, facand mare tambalau (a se tine cont ca e animal nocturn si revolta se petrece pe la 1-2 noaptea). Ca daca nu-i dau fructe cand vrea se va roti furios prin cusca, pufnind. Apoi se va hotari sa ceara: se ridica in 2 picioare si se uita la tine, dand din mustati.

- Vrea mar, ii zic lui Musti
- De unde stii tu?
- Desigur, pentru ca mi-a zis. Ma duc sa-i aduc, zic luand inapoi morcovul pe care il refuzase
- Auzi? Daca tot intelegi ca iti cere mar, de ce ii aduci morcov?

Intr-una din zilele trecute m-am suparat:

- Cine a aruncat servetelul ala murdar pe Urmuz? Va bateti joc de animalut?

Nimeni nu stia nimic. Apoi mi-am amintit ca-mi spusese Musti ca pune un servetel intr-un colt si-l lasa acolo, acoperit cu talas. Am incercat sa-l iau si Urmuz s-a suparat, ba chiar mi-a spus sa-i las servetelul in pace, ca-i al lui. I l-am luat totusi si i-am adus unul curat si mai mare. Ce fericire pe el! Imediat l-a luat, l-a ajustat putin (l-a ros de-a binelea :) ) si apoi si-a facut cort. De atunci numai in noua lui locuita doarme, e amorezat rau de bucatica lui de camping :).
Asa arata "constructia" facuta de el:

Prin gaura cheii

2011-09-07T00:14:00.000+03:00

Mai multe la Carmen

S-a intors ...

2011-09-06T09:00:00.082+03:00

... sefa mea din concediu. Nu-i chiar bai, treaba cu "soarecii pe masa" nu se aplica la noi: de obicei lucram mai mult cand nu e ea decat cand este (banuiesc ca asta inseamna o adevarata sefa :) ), mai exact avem atat de mult de lucru incat nu ne permitem sa chiulim. Dar nu despre asta vroiam sa vorbesc, ci despre constatarile ei. A fost la turci, all inclusive, impresii foarte favorabile. Ceea ce a marcat-o a fost cat de mult munceau oamenii pe acolo (sper ca nu a venit cu idei noi pe aceasta tema :D ) si cat de amabili erau. Ceea ce m-a impresionat pe mine a fost felul in care zicea ca rezolva managerii problemele: nu se sfiau sa puna mana sa ridice o hartie de jos sau sa indrepte ceva care era in neregula. Adica nu aplicau metoda:

- Aaa, nici o problema, rezolvam imediat. Baaaaai, Georgele, ia vino tu repejor si ridica hartia aia de jos! Ai venit?

Imi amintesc o scena din scoala: stateam in spatele unei tipe al carui tata era securist (general sau asa ceva). Tipa era foarte bagata in seama de profesori si de colegii mai lingusitori, ma rog, cum era pe atunci (adica cam cum e si acum ...). E, in ea s-a gasit sa arunce o prietena cu o carte, nu intentionat, ci in incercarea de a-mi plasa cartea respectiva fara sa se mai deplaseze. Cartea a izbit-o din plin, apoi s-a supus gravitatiei. Si tipa s-a aplecat s-o ridice si mi-a intins-o, ba chiar a si zambit. N-am avut eu texte cu ea nici ulterior incidentului, dar imi amintesc ca mi-am schimbat parerea despre ea. Din intamplarea asta si din faptul ca de multe ori iesea sa stearga tabla (binenteles ca nimeni nu o nominaliza pe ea vreodata). Fleacuri, dar cred ca si din ele iti dai seama de firea omului (bine, eu nu ma prea pricep la lucrurile astea, dar imi dau si eu cu parerea :) )

Cam asta e ideea: imi plac oamenii care, desi au o anumita pozitie in societate, nu se sfiesc sa faca vreo munca sau vreun gest firesc. Nu pot sa-i sufar pe cei care considera ca nu-i de nasul lor s-o salute pe femeia de serviciu, de exemplu.

Revin la sefa :) Discutia a alunecat incet-incet spre munca si cum vad romanii problema. Drept exemplu ne-a povestit cum a incercat sa angajeze o bona, care sa o ajute si la treburile gospodaresti. De la inceput bona i-a adus la cunostinta ca nu sterge praful, nu baga aspiratorul, etc. Si atunci sefa, satula de atatea "nu"-uri a intrebat-o:

- Bine si atunci ce faci? In ce consta ajutorul in casa?
- Aerisesc!

Intorcerea acasa

2011-09-03T09:00:00.004+03:00

Despre dimineti

2011-09-01T09:00:00.087+03:00

Am mai multe lepse in asteptare, dar azi ma voi ocupa de cea primita de la Svea si Anda; sarcina mea este sa povestesc cat de dragi imi sunt diminetile, cat de repede ma trezesc, etc.

Dintotdeauna mi-a placut sa ma culc foarte tarziu. Intotdeauna mi-a placut sa dorm mult, deci se poate cu usurinta deduce cat de matinala imi place sa fiu ... Cei care nu ma cunosc indraznesc sa ma sune in week-end inainte de 10. Mare greseala! Chiar si propria mea mama mi-a facut surpriza asta intr-unul din week-end-urile pe care nu-l voi uita, caci a suparat-o rau reactia - sa-i spunem - morocanoasa pe care am avut-o cand m-a sunat la 8 (!!!) dimineata, fara motiv intemeiat :) (adica nu ardea nici casa mea, nici a ei, nu era cutremur si nici nu era inca 2012). Sor-mea m-a incercat si ea in acelasi fel, o singura data. Apoi a facut schimb de impresii cu mama:

- Cum, ai sunat-o sambata la ora 8???? Ha! Ha! HA! Si? Si? Asa-i ca face urat de tot? Ti-a zis-o pe aia cu ... ? Dar pe aia ... ?

Fac urat, dar nu-i vina mea: pur si simplu dorm si nu pot raspunde de ceea ce visez, nu?
In zilele lucratoare, ceasul suna cumintel la ora cea mai tarzie la care ar trebui sa ma trezesc pentru a ajunge la timp la serviciu. El suna, el se aude. Apoi incepe Musti cu zgomotele aluzive prin preajma usii si daca nici ele nu au efect, ma ataca frontal:

- Auzi, tu azi ti-ai luat liber? Eu am plecat, nu te trezesti si tu?

As fi in stare sa declar orice ca sa ma lase sa dorm, dar constiinta ...
Un loc cu totul aparte il au diminetile de luni: daca vrei sa ma vezi in apogeul morocanelii, atunci este momentul. Sunt suparata pe toti cei care vor sa ma faca sa rostesc vreun cuvintel. Am la serviciu o colega pe care o intalnesc preponderent luni dimineata. Cred ca are ceva cu mine, cred ca ma pandeste pentru a ma zdrobi cu elanul ei matinal.

- Buna dimineata!!! Ce mai faceti azi?
- Mmmm ... mrrr ... dorm, reusesc sa articulez
- Soarele e sus si avem in fata o noua saptamana, pe care v-o doresc cat ma ifrumoasa!
- Mrrr ... mmm ... multumesc, la fel

Dar cel mai tare am reusit sa-l sochez pe un coleg, ceva mai in varsta si foarte politicos. Il intrebasem niste dare tehnice despre aparatul lui foto si - ca sa-mi exemplifice ce si cum - a inceput sa-mi faca poze, pe care apoi mi le-a trimis pe mail. Lunea urmatoare, cum apar in birou, vine isi-mi spune ca a gresit niste setari si ca vrea sa-mi refaca pozele, cu setarile corecte, ca sa-mi dau seama ca aparatul lui e mult mai bun decat crezusem. Era zambitor si amabil si cred ca astepta sa-mi iau zambetul de poza sau oricum, un aer mai acceptabil. A ramas cu gura cascata (la propriu) cand i-am raspuns:

- Adica vreti sa-mi faceti poze la ora aceasta????? Si pe deasupra si luni dimineata?????
- Pai da, ca am schimbat setarile ...
- Exclus! In nici un caz!!! ii spun pe un ton categoric si sincer indignat :)

Cam asta ar fi cu diminetile mele. Predau leapsa (ca de obicei - in functie de chef si timp):
Donca, Carmen, J-C, Fly2Sky, Cella, Vic, Rodica, Rontziki, Acuarele, Shakuka, Mihaela, Dan, Ana Maria, Lia, SuperJA, Mirona, Amelia si Mihai, Daniela, Monica, Diana, Ninu, Vaca Verde, Viorica, Clarisa, Cafeaua ta, SoriN, C.L.M, Digodana,Zodrac, Mariana

Sincron. Miercurea fara cuvinte

2011-08-31T09:00:00.004+03:00

Mai multe gasiti la Carmen.

Metoda de urmat

2011-08-30T09:36:00.001+03:00

Primit pe mail:

Un scriitor american a publicat o "Autobiografie în cinci capitole scurte". O reproducem:

Capitolul I

Ma plimb pe strada. In mijlocul trotuarului este o groapa adanca. Cad în ea. Sunt pierdut... Sunt neputincios. Nu e greseala mea. Imi va trebui mult ca sa pot iesi afara din ea.

Capitolul II

Ma plimb pe aceeasi strada. In mijlocul trotuarului este o groapa adanca. Ma fac ca n-o vad. Cad în ea din nou. Nu-mi vine sa cred ca ma aflu din nou în acelasi loc, dar nu e vina mea. Imi va trebui înca mult timp ca sa ies afara.

Capitolul III

Ma plimb pe aceeasi strada. In mijlocul trotuarului este o groapa adanca. 0 vad ca este acolo. Cu toate acestea cad în ea... este un obicei deja. Ochii îmi sunt deschisi. Stiu unde ma aflu. Este greseala mea. Ies afara imediat.

Capltolul IV

Ma plimb pe aceeasi strada. In mijlocul trotuarului este o groapa adanca. O ocolesc.

Capitolul V

Ma plimb pe alta strada !

Alone

2011-08-30T00:00:00.003+03:00

Dragoste cu nabadai

2011-08-27T09:00:00.003+03:00

Fructele maniei

2011-08-26T09:00:00.081+03:00

Pentru descoperirea lui John Steinbeck trebuie sa-i multumesc prietenei mele A., cea care - de altfel - m-a indemnat sa reincep sa citesc acum o buna bucata de vreme. Nu stiu de ce Steinbeck imi parea a fi numele unui scriitor greu de citit si de inteles. Si cum mai intotdeauna ma ghidez dupa impresiile mele extrem de subiective, l-am ocolit cu multa grija, ca nu cumva sa-mi obosesc creierasul cu vreo lectura greoaie si plictisitoare. Si vine A. si-mi spune (uf, ca de atatea ori!) ca ma insel si ca ar trebui sa citesc o carte scrisa de el si sigur imi va placea. Am inceput cu "La rasarit de Eden", care intr-adevar mi-a placut. Apoi au urmat "Oameni si soareci", una din cartile mele preferate, "Pasunile Raiului" si in final "Fructele maniei", despre care voi scrie azi cateva cuvinte.

Zilele trecute am auzit la radio ca bancile organizeaza licitatii pentru vinderea unor apartamente; preturile de plecare fiind foarte avantajoase. O tragedie pentru cei care s-au imprumutat si nu au mai avut cum sa returneze banii. Vremurile sunt asemanatoare cu cele descrise in "Fructele maniei". In carte se urmareste destinul unei familii in timpul crizei de la inceputul secolului XX. In paralel este descrisa situatia economica si problemele din acea perioada. Ceea ce este socant este usurinta cu care se poate ajunge de la o situatie normala, in care ai o gospodarie cu tot ce trebuie si un trai decent, la situatia de saracie lucie. Pe timp de criza. Si drumul descendent parcurs este foarte realist, nu e vorba despre fictiune.

Initial familiile detin pamant, pe care il lucreaza si de pe urma caruia traiesc. Intr-un an recolta e proasta si trebuie sa se imprumute la banca, apoi nu mai pot plati imprumutul. Banca isi trimite oamenii sa le ia pamantul. Fostii proprietari se revolta, e pamantul lor dintotdeauna, dar nu au cu cine sa se razboiasca: banca nu e decat o institutie careia ei ii sunt datori. Si acea institutie nu-i mai vrea acolo, pentru ca vor lucra pamantul cu tractoare, ca-i mai rentabil. Iar daca tractoristul, din "greseala", atunci cand ara pamantul, darama si casa familiei fostului proprietar, ia bani in plus. Nu mai conteaza ca tractoristul era din acelasi sat, poate chiar prieten cu victima; el, tractoristul, avea nevoie de bani sa-si intretina familia. Asa ca "greselile" se tot intampla, iar oamenii sunt nevoiti sa-si paraseasca pamantul si casele daramate.

Amagiti de niste anunturi ca e nevoie de forta de munca in California, la cules de fructe si de bumbac, pleaca cu sutele intr-acolo. Ajung acolo zdrentarosi si murdari, obositi de drum si lihniti de foame, ca sa constate ca altii le-o luasera inainte si nu mai era nimic de lucru. Si oricum, fiind multi, erau platiti foarte prost, doar atat cat sa-si ia cate ceva de mancare pentru ei si familiile lor. Dar culesul dura doar cateva zile, apoi erau goniti; nimeni nu-i vroia pentru ca erau murdari si zdrentarosi.

Cam asta-i tabloul general al crizei de atunci. Disperarea si neputinta oamenilor, problemele si rezolvarile pe care le gasesc sunt prezentate - cum spuneam - foarte realist. O carte care merita citita, macar pentru a vedea cum se pot schimba lucrurile peste noapte, fara prea multe posibilitati de rezolvare ...

Facem baita? Sau nu?

2011-08-20T09:00:00.001+03:00

Intrebarea moarte n-are

2011-08-18T09:00:00.000+03:00

- Am mers cam mult si nu am mai vazut nici un indicator ... Nici o reactie. Oare noi mergem in directia buna pe drumul asta? Nici o reactie. Arunc un ochi pe harta. Nu-mi dau seama dupa harta asta unde suntem ... Tacere ostentativa. Auzi, n-ar fi mai bine sa intrebam pe cineva daca asta e drumul? Uite acolo pe cineva ...

Sunt eu care-l pisalogesc pe Musti, desigur. Trantit pe locurile din spate, Copilu' lasa cartea din mana si devine atent. E rost de ceva "actiune", nu poate sa piarda asa ceva.

- Intrebam??? Mereu zici "intrebam" si trebuie sa intreb eu. Tu de ce nu intrebi niciodata?

Este revolta care urmeaza tacerii lui Musti. Momentul optim de pus paie pe foc, Copilu' intotdeauna detecteaza secunda prielnica si n-o lasa sa-i scape:

- Chiar, Mutter, tu de ce nu intrebi niciodata? E randul tau, Musti a intrebat intotdeauna!

Musti imi arunca privirea "uite-ca-si-copilu'-a-observat"

- De ce sa intreb eu? Musti este barbatul!
- Asa, si?
- De altfel degeaba intreb: la tara oamenii sunt cam misogini si nu baga in seama femeile.
- Ce argument! Ia incearca, sa vedem daca iti raspund sau nu!
- Si apoi altfel vorbesc doi barbati intre ei, imi continui eu pledoaria
- Nu tin la mine chestiile astea! bombane Musti si, ca sa fie mai convingator, se duce sa intrebe :). Imediat ce iese Musti din masina, Copilu' incepe sa ma mangaie pe cap, soptind:
- Mutterul meu timid ... de acum n-o sa ma mai certe cand nu vreau s-o sun pe diriga

Cum stiu copiii astia sa profite de situatii!
Mergem si mergem si mergem si ...

- Opreste si tu la o benzinarie, please!

Tot eu vorbesc. Dorinta indeplinita. Musti parcheaza si se uita, neclintit, drept inainte.

- Pai? zic eu
- Pai, ce? Ai zis de benzinarie, du-te!
- Pai nu stiu unde e locul cu pricina

Pe bancheta din spate zboara o carte si zambetul larg al Copilului apare intre noi.

- Intreaba Mutterul unde e toaleta! Yupi!!!
- Vezi, Copilu' stie! Intrebi: Nu va suparati, etc, etc!
- Hai acum cu mine si eu intreb data viitoare cand nu stim daca e bun drumul.

Despre Cheile Corcoaia o sa povestesc in curand. Stiam de ele de pe Net, in teren, insa, normal ca nu exista nici un indicator. E drept ca eram la vreo 30 - 40 de Km de chei, dar atunci nu stiam asta. Asa ca:

- Muuutter! E randul tau sa intrebi! ranjeste Copilu'
- Dar tu de ce nu intrebi?
- Eu sunt copil si nu intru in calcul. Intra in atributiile parintilor sa stie drumul. Uite un om.
- Mare lucru sa pui o intrebare ...
- Sigur, nimic nu-i mare lucru cand face altul treaba, bombane Musti
- Nu-i mare lucru nici pentru mine, lasa ca va arat eu acum!

Deschid hotarata usa si dau cu ochii de un tip cu un copil de mana si mai ales - cu o barba neagra, ingrijita. Febletea mea. Ma adun cu greu si balmajesc:

- Nu va suparati, stiti cumva unde sunt Cheile ... aaa ... cccoaaccc ... aaa
- Corcoaia, asa le zice, intervine Musti

- Ce-a fost asta? intreaba Musti dupa ce plecam
- Ce anume? intreb nevinovata
- aaaa ... ccccooaaacccc ... aaa, ma imita, in cor, Musti si Copilu', razand.
- Barba aia a fost de vina, nu l-ai vazut ce bine arata?
- Ai auzit asta, Musti? arunca rapid Copilu' un brat de paie peste focul din privirile lui Musti :)

Fotomodel. Miercurea fara cuvinte

2011-08-17T09:00:00.004+03:00

Mai multe la Carmen.

Sebes. Rapa Rosie

2011-08-16T09:00:00.031+03:00

In cazul in care drumurile va poarta prin Sebes, nu ratati un loc unic in Romania: Rapa Rosie. Turnurile, coloanele si formele ciudate pe care le putem admira s-au format din scurgerea apei prin pietrisurile, nisipurile cuartoase si gresiile din care este format solul in acea zona. Formatiunile sunt comparate cu cele din Marele Canion.

Rapa Rosie e o rzervatie geologica (10 ha) si este situata la 3 Km de Sebes, pe drumul spre Daia Romana. Din departare Rapa Rosie arata asa:

Ne apropiem:

Privim si spre Sebes:

Apoi doar spre formatiunile din Rapa:

Peisajul spre Sebes ne atrage din nou atentia prin frumusetea lui:

Apoi privim Rapa mai de aproape:

Si un Zoom:

Ca fapt divers: apropiindu-ne de Rapa aflam ca incalcam o "Proprietate privata". Am considerat-o ca o gluma proasta si am sarit parleazul. Sau a fost vanduta si Rapa Rosie? :)

Parental control :)

2011-08-13T09:00:00.004+03:00

Valurile alea de 5 m

2011-08-12T10:20:00.002+03:00

M-am obisnuit cu stilul stirilor de pe la noi: se amplifica evenimentul de vreo 10 -15 ori, in functie de dorinta televiziunilor (sau doar a reporterului?) de a se remarca.

Ieri aflu ca pe litoral e prapad: la Mamaia si la Eforie Nord au fost valuri de 5 m, ba chiar au fost tarate in apa 2 sezlonguri, aflate pe plaja!!! 2 sezlonguri!!! Asa ceva mai rar pe la noi :) Asa ca am plecat sa surprindem ineditul :) Marea a fost frumoasa, asa suparata cum era, dar departe de ceea ce se povestea pe la Tv: cei 5 m erau mult micsorati. Pozele insa au iesit frumoase:

Solutie simpla

2011-08-11T09:00:00.008+03:00

3 adulti si o fetita foarte simpatica, prin bazar. Fetita:

- Vreau si eu papusa aiaaaa ...

Adultii, pe rand:

- Si eu vreau!
- Si eu vreau! Si eu!
- Si euuuu!

Fetita putin nedumerita:

- Nu ma ascultati? Vreau si eu papusa aia!
- Si eu vreau!
- Si eu vreau! Si eu!
- Si euuu!

Fetita:

- Deci azi pe la ce ora mancam?

"Pentru cunoscatori". Miercurea fara cuvinte

2011-08-10T11:40:00.001+03:00

Mai multe la Carmen

Multumiri lui A.

Apus

2011-08-07T18:00:00.002+03:00

O mica vicioasa :)

2011-08-06T09:00:00.007+03:00

"E greu sa te lasi de fumat" :)
Cu sonor, ca-i si mai funny :)

Ca pentru vineri

2011-08-05T09:00:00.007+03:00

Primite pe mail:

Avand in vedere ca anul acesta au promovat BAC-ul doar 45% din elevi....subiectele de anul viitor vor arata cam asa:

Subiectul I (Limba si Literatura Română)

Se dă textul: “Ana are mere”.

Pe foaia de examen sau pe o altă hârtie pe care o aveti la îndemână, servetel, ambalaj de ciocolată, etc. scrieti răspunsul la următoarele întrebări:

1. Ce are Ana?

2. Cine are mere?

3. Extrageti cel putin un fruct din text.

4. Desenati un măr.

5. Scrieti un alt nume de fată în afară de Ana. Dacă nu vă amintiti e bun si un nume de băiat.

6. Alcătuiti o scurtă compunere în care să povestiti ce vă trece prin cap.

7. Analizati textul în 3-4 pagini, sau la alegere scrieti un banc.

**********************************************

Subiectul II (Matematică)

1. Aflati valoarea lui x din ecuatia: x = 2.

2. Suma a două numere este 4. Numerele sunt egale. Aflati măcar unul din cele două numere.

3. Calistrat avea 10 ani când mama lui l-a ars cu un fier încins pentru că a luat un 9 la matematică. Câti ani are Calistrat la 2 ani după tristul eveniment?

4. Desenati un pătrat.

5. Imaginati-vă un trunchi de piramidă triunghiulară regulată.

6. Puneti în ordine crescătoare numerele: 1,2,3,4,5,6,7,8,9.

7. Gânditi-vă la două numere la alegere si scrieti-l pe cel mai mare.

**********************************************

Subiectul III (Istorie)

1. Asociati următorii sefi de stat cu anii în care au murit: Burebista, Nicolae Ceauescu – 44 î.Hr, 1989 d.Hr.

2. Scrieti un scurt text istoric folosind următoarele cuvinte: bătălie, democratie, Ștefan cel Mare, porumb fiert, Decebal, 1600.

3. Faceti un portret al lui Deceneu asa cum vi-l imaginati.

4. Ordonati cronologic următoarele evenimente istorice: aparitia omului, Unirea de la 1600, majoratul lui Burebista, Unirea de la 1918.

5. Ce tară s-a format în urma Marii Uniri de la 1918?

6. Deduceti o calitate a domnitorului Radu cel Frumos analizând cu atentie numele acestuia.

7. Analizati comparativ în 2-3, maxim 4 cuvinte domnia de 2 luni a lui Ciubăr Vodă i cea de 47 de ani a lui Ștefan cel Mare în Moldova. Încercati să analizati din cel putin 3 perspective i să construiti un text care să respecte rigorile unei scrieri istorice cu caracter academic. Depăsirea limitei de 4 cuvinte duce la excluderea din examen!

**********************************************

Subiectul IV (Geografie)

1. Comparati din punct de vedere al altitudinii Vârful Moldoveanu si Marea Neagră.

2. Enumerati doi vecini ai României. Dacă nu vă amintiti, enumerati doi vecini de-ai dumneavoastră de acasă.

3. În 7-8 pagini, analizati fauna, flora si relieful complex al statului Vatican.

4. În ce punct cardinal al României este situată Câmpia de Vest? Dacă nu stiti ce este acela un punct cardinal puteti să răspundeti “Vest” si să treceti la subiectul următor.

5. Pasuri si trecători: Cine a spus “Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire”?

6. Alegeti variant corectă: Vârful Negoiu are altitudinea: a. 2535 metri b. 11 metri c. un miliard de metri d. altitudinea variază de la o zi la alta.

7. Conform unor măsurători, Vârful Omu ar avea altitudinea de 2505m, conform altor măsurători ar avea 2507m. Care credeti că este varianta corectă. Argumentati.

M-am intors. Impresii.

2011-08-04T09:00:00.113+03:00

A fost un concediu foarte reusit, am vazut multime de locuri frumoase, incep sa ma adun si sa "asez" informatiile. Concluziile nu sunt deloc noi, s-au vehiculat de mii de ori, cred:
- avem o tara foarte frumoasa, din punctul de vedere al naturii
- potential turistic mare, dar neexploatat aproape deloc
- locuri deosebite despre care nu se stie, nu sunt popularizate in nici un fel si nu exista facilitati de a ajunge pana acolo (partea buna e ca au scapat de barbariile specifice, gen "Mariuta + Gheorghita = LOVE")
- cladiri cu importanta istorica lasate de izbeliste, napadite de buruieni si gata sa se darame
- lipsa indicatoarelor spre locurile de interes turistic
- oamenii de prin tara sunt foarte dornici sa te ajute, nu ni s-a intamplat sa fim indrumati gresit sau sa nu ni se raspunda amabil

Nu mai continui cu concluziile, caci lucrurile acestea oricum se stiu.

O sa pun azi cateva poze de la locul unde mi-a fost socata retina si simtul estetic la maxim. Este vorba despre Castelul Candestilor (deveniti apoi Kendeffy) din Santamaria Orlea (langa Hateg). Acum vreo 4-5 ani am trecut pe aici, special ca sa vedem castelul. Ne-a intamplinat un nene, care nu ne-a lasat sa intram, dar ne-a zis ca putem servi o cafea acolo. Castelul devenise hotel-restaurant. Stiu ca m-am enervat brusc si am plecat mai departe.

Anul acesta insa am revenit, mai putin tafnoasa. Dupa ce am vazut in ce hal a putut ajunge Micul Trianon, mi-am zis ca in tara asta orice formula e buna pentru salvarea unui palat. Asa ca am hotarat sa bem cafeaua aceea si sa stam astfel mai mult in preajma castelului de la Orlea. Restaurantul insa parea ca daduse faliment; am ramas fara cafea :) , dar ne-am plimbat in voie prin curtea castelului. Si am facut poze. Castelul este foarte frumos, exact tipul de castel din poveste cu ziduri, creneluri si turnuri; neaparat trebuie vazut daca aveti drum prin zona. :

Ceea ce m-a socat a fost combinatia naucitor-gretoasa de culori in care a fost vopsita fatada castelului: roz cu bleu. Se poate vedea in poza de mai sus ... Dupa ce ne-am mai invartit pe acolo am inteles si cine a maltratat bietul castel ... si ce puteam face altceva decat sa ne distram? Rasu'-plansu', din nou. O inima strapusa de litera "R":

Cavalerul de la intrare:

Apoi am aflat si cui pare ca i se datoreaza toata "isprava"

Si ne-am mai linistit gasind culoarea anterioara - pe turnul acesta i s-au terminat (din fericire) culorile sau poate cheful de vopsit:

Vacanta. Intrebari

2011-07-22T11:36:00.000+03:00

Tetris si baietii pleaca in vacanta aventuroasa, avand in plan foarte multe chei. In mare traseul cuprinde: Baia de Fier, Baia de Arama, Baile Herculane, Drobeta, Orsova, Anina. Am dat ca reper orasele, dar de fapt avem in plan multe chei si obiective turistice mai putin cunoscute si locuri foarte salbatice. Din toate pana acum am mai fost doar in Cheile Nerei.
Rugamintea e sa-mi spuneti daca aveti idei sau sfaturi pentru obiectivele din drumul nostru. Noi ne-am documentat cat de cat, dar ma tem putin de surprizele de la fata locului. Gen vipere :)

Galbenus. Miercurea fara cuvinte.

2011-07-20T09:00:00.004+03:00

Mai multe la Carmen.

Raspuns

2011-07-19T09:00:00.047+03:00

Incep prin a-mi cere scuze ca am prelungit suspansul pana azi; n-am avut un motiv anume. De altfel spre marea mea surprindere cineva a dezlegat ghicitoarea si anume Mekone. Felicitari!!!
Si nu este vorba despre Gabriel Dorobantu, desi uitandu-ma atenta la poza, constat ca seamana intr-adevar cu el, cand canta despre gara lor mica, ci despe Ana Aslan. Ea este in pozele din postarea anterioara ...

Si pentru ca Diana a vorbit despre Eminescu si am si poza cu statuia lui, aflata in acelasi parc si - mai mult ca sigur - facuta de acelasi sculptor, o postez mai jos, spre a se admira. Eminescu:

Ghici ghicitoare mea

2011-07-18T09:00:00.030+03:00

As putea spune ca testul la care va supun este de cultura generala, deoarece statuia (ar vrea sa) reprezinta una din personalitatile noastre remarcabile, cineva despre care toata lumea a auzit. Dar, intrucat reactia mea si a prietenei mele, atunci cand am vazut a cui este statuia, a fost intai de consternare, apoi de ras nestapanit (cu comentarii de genul "Le mai ramasese o statuie in stoc si atunci au botezat-o " ... x), cred ca mai degraba este un test de imaginatie, de perspicacitate, etc.

Va provoc sa va dati cu parerea a cui este statuia de mai jos. Orice idee este binevenita, nu va sfiiti sa va lasati purtati de imaginatie! :) Recunosc, este o "proba" grea ...

Magarusul grec

2011-07-17T11:30:00.005+03:00

Iar ne jucam :)

2011-07-14T09:30:00.016+03:00

Un programel care pronunta ceea ce scrii. Putem selecta limba in care va pronunta, diverse efecte, timbrul vocii.
Eu am ales "Ce mai faci?" si am selectat, pe rand, toate variantele. Cele mai nostime pronuntii au fost in chineza (normal). De altfel si chinezii de prin Bucuresti, care vorbesc romana, sunt deosebit de simpatici

Programelul e aici. Incercati-l ca e foarte nostim :)

Sportiva. Miercurea fara cuvinte

2011-07-13T09:00:00.004+03:00

Mai multe gasiti la Carmen

Gurite de hranit

2011-07-12T09:00:00.046+03:00

Adica animalutele pe care le am in grija. N-o sa vorbesc despre papagalite, pentru ca sunt suparata pe ele: incerc sa le pun tot felul de bunatati, ca sa se bucure si ele si in loc sa-mi multumeasca printr-un ciripit tandru, se apuca sa zboare disperate prin colvie, uitandu-se ingrozite la mancarea pe care le-am proptit-o intre gratii si inghesuindu-se in "coltul" (daca pot spune asa despre o colivie rotunda) opus inamicului. Fie ca e vorba despre o felie de mar, de morcov, salata, etc. Intr-o zi le-am presarat ou peste boabe si-au stat nemancate pana nu au vazut din nou meiul curat ... Deci despre ele nu vorbesc azi.

N-o sa vorbesc niste despre pestisori, ca sunt suparata si pe ei. Adica pe cei care au mai ramas. Daca aveam vreun dubiu ca ei ii mananca pe ceilalti, acesta s-a spulberat printr-un rationament demn de Sherlock: in vreme ce petisorii colorati si frumosi dispareau unul cate unul, sanitarii (cei gen ventuza, care curata geamurile) erau tot mai mari si infloritori. Ba inca au facut si un puiut. Deoarece sunt singuri acum in tot acvariul, deduc ca ei sunt criminalii si nu mai vorbesc nici despre ei.

Dar voi vorbi despre "Milog", adica dansul:

Gugustiucul pe care il hranesc de vreun an, cel caruia i-a murit perechea (si nu si-a mai gasit sau nici nu si-a mai cautat alta). I-a facut Musti rost de grau ecologic de la o matusa de la tara ("Dar ce faceti cu graul la bloc? Hraniti gugustiucii???????" ochi cat cepele :) )
In atata amar de vreme de cand ne cunoastem Milogul si-a dezvoltat adevarate tehnici prin care ne convinge sa-l hranim: cum iesim pe balcon, se infiinteaza in mijlocul vasului pentru mancare. Se uita la noi si asteapta. Daca nu aparem nici macar in bucatarie, incepe sa cante. "Gugustiuc, gugu ... stiuc" pana iesim si-l hranim. Dar cand suntem in bucatarie e cel mai nostim: vine la geam si incepe sa se plimbe pe pervaz, cu capul sucit spre noi. Da cate ture e nevoie ca sa ne induplece. E absolut mortal! :)

Si mai e si Urmuz, o alta figura simpatica. Intr-o dimineata trec eu adormita pe langa camara si aud "Ront, ront, ront". "Mi se pare", imi spun, incercand sa aplic metoda-mi caracteristica de negare a realitatii :). Dar revin asupra ei gandindu-ma logic: "Daca ma fac ca nu aud nu inseamna ca nu e un soricel in camara ..." si mi se face instantaneu frica la ideea unui rozator liber bantuind prin casa :). Si binenteles ca Musti plecase deja la serviciu. Asa ca nu-mi mai ramane decat sa nutresc brusc o speranta: "Macar daca ar fi hamsterul nostru" si dau fuga in sufragerie. Cusca lui era exact cum o lasasem seara, cu acoperisul pus, dar fara urma de Urmuz prin talas. Ma bucur, rasufla usurata si ma intorc sa-l recuperez. Ma intampina cam asa:

Adica cu fata lui, cand vrea ceva bun de mancare. De obicei castravete, mar sau ardei. Iar dupa ce capata ce a dorit, se indoapa ca disperatul, se umfla in falci si arata aproximativ asa :)

Comoara ascunsa

2011-07-09T09:00:00.003+03:00

... intr-o librarie ...

2011-07-08T09:45:00.000+03:00

Cautam o carte; langa mine are loc urmatoarea discutie (nu in soapta), intre 2 tipe, cam de 17-18 ani:

- ... 1001 de nopti ... Stii ceva de cartea asta? Ia uite, sunt mai multe volume ...
- Da, am citit-o
- Si? E buna?
- Da, parca era Ok. Nu-mi amintesc mare lucru

Si au trecut mai departe, la alte carti.

Sunt povestile care mi-au infrumusetat copilaria. Le aveam in colectia BPT, 14 volume; le-am devorat pe toate, cred ca prin clasa a IV a eram.

Pe mine chiar nu ma mira deloc rezultatele de la bac

test

2011-07-07T23:58:00.004+03:00

Show encrypted text

test2

2011-07-07T15:16:00.008+03:00

Show encrypted text